Facebook/Ion Chicu

„Împreună pentru țară“. Chicu a fost la CEC: se vrea în cursa pentru prezidențiale

Ex-premierul Ion Chicu a depus, pe 21 august – la Comisia Electorală Centrală (CEC), listele cu membrii grupului de inițiativă în contextul alegerilor prezidențiale. Dacă va fi înregistrat, grupul va colecta semnături în susținerea candidaturii lui Chicu la funcția de președinte al țării. Anterior, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) – condus de Ion Chicu – a anunțat că va boicota referendumul care se va desfășura în paralel cu alegerile prezidențiale. Liderul partidului nu vede nicio contradicție în decizia de a boicota referendumul și semnătura din Pactul „Pentru Europa”. 

În dimineața zilei de 21 august, Chicu a anunțat pe o rețea de socializare despre o „adunare de constituire a Grupului de Inițiativă pentru înregistrarea candidatului PDCM la alegerile Președintelui Republicii Moldova”.

„Vă mulțumesc pentru încredere, Stimați Colegi! (…) Împreună pentru Țară!”, a adăugat liderul PDCM.

Ulterior, el a menționat că a depus actele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

Pe 21 august, în Republica Moldova, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de președinte a Republicii Moldova. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, un candidat va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală un set de documente. Comisia va analiza documentele în termen de 3 zile și va adopta o decizie în acest sens. Dacă vor fi înregistrate, grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Detalii AICI.

***

PDCM, condus de Ion Chicu, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Ion Chicu a devenit premier al Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. Acesta a fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM (înainte de plecările masive din PDM). Pe 23 decembrie 2020, Ion Chicu a demisionat din funcția de prim-ministru. Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon.

În ianuarie 2024, Partidul Socialiștilor a declarat că discută cu mai multe partide extraparlamentare despre „eventualitatea unui candidat comun” la prezidențiale. Detalii AICI.

În februarie 2024, PDCM a anunțat că va avea candidatul său la alegerile prezidențiale și că nu consideră eficientă opțiunea de identificare a unui candidat comun a mai multor formațiuni politice. Detalii AICI. Ulterior, în aprilie, Chicu și-a anunțat intenția să participe la alegerile prezidențiale. Totuși, a adăugat el, decizia finală aparține consiliului politic național al PDCM. Detalii AICI. Totuși, în iunie, reprezentanții PDCM au anunțat că Ion Chicu va candida din partea partidului la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Detalii AICI.

Deși și-a declarat susținerea pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, fiind cosemnatar al Pactului „Pentru Europa”, PDCM a anunțat că va boicota referendumul care se va desfășura în paralel cu alegerile prezidențiale. Contactat pentru o explicație, Chicu a spus că nu vede nicio contradicție. Detalii AICI.

***

Pe 20 octombrie, pe moldoveni îi așteaptă un referendum al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”.

Tot pe 20 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Persoanele care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial sunt:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier);

– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);

– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării);

– Alexandru Arseni (doctor în drept);

– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor);

– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE, candidat independent);

– Octavian Țîcu (istoric, ex-deputat);

– Igor Munteanu (liderul CUB).

Mai precizăm că, pe 7 august 2024, CEC a decis să nu înregistreze blocul „VICTORIE – ПОБЕДА” – format din partidul „Renaștere”, partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul „Șansă” și partidul „Victorie” – pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Totodată, Comisia a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate pentru a-i verifica pe unii membri ai blocului. Cei din urmă, potrivit CEC, nu ar fi depus declarațiile de avere. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: