Impuls IMM de la Victoriabank: credite accesibile cu ZERO comision de acordare

Pentru orice antreprenor, accesul la finanțare înseamnă bani, stabilitate și capacitatea de a lua decizii fără presiuni inutile. Iar atunci când costurile sunt clare și predictibile, afacerea poate merge mai departe cu încredere. Pornind de la aceste necesități reale, Victoriabank lansează campania „Impuls IMM”, o ofertă de finanțare destinată întreprinderilor mici și mijlocii care caută soluții pentru dezvoltarea afacerii și mai puțini bani pierduți pe dobânzi și comisioane.

„Impuls IMM” este despre costuri mai mici și control mai bun asupra banilor:

  • dobândă preferențială de la 7,9% pentru creditele noi;
  • reducere de 50% la comisionul de acordare pentru creditele noi;
  • dobândă de la 7,25% și ZERO comision de acordare pentru refinanțarea creditelor existente, inclusiv cu opțiunea Top-Up;
  • rată fixă în primele 12 luni, pentru stabilitate financiară și planificare mai ușoară.

Știm cât de important este pentru un antreprenor să își poată planifica afacerea pe termen mediu, fără surprize legate de costuri. Prin campania Impuls IMM răspundem nevoile reale ale clienților IMM: condiții clare, costuri mai mici și procese mai rapide. Ne dorim ca antreprenorii să simtă că au alături un partener bancar care le înțelege ritmul și provocările de zi cu zi”, declară Denis Andrieș, Director Direcția Clienți IMM, Victoriabank.

Oferta este destinată antreprenorilor care:

  • vor să își optimizeze un credit existent;
  • au nevoie de lichidități pentru activitatea zilnică;
  • plănuiesc investiții, dar vor costuri predictibile;
  • caută o bancă care înțelege realitatea IMM-urilor, nu doar cifrele din dosar.

Creditele în cadrul campaniei „Impuls IMM” sunt oferite în lei moldovenești, iar oferta este valabilă până la 10 aprilie 2026.  

Antreprenorii interesați pot aplica pentru finanțare online sau în orice sucursală Victoriabank, beneficiind de suport specializat pe tot parcursul procesului de creditare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE prelungește sancțiunile: Șor, Guțul, Plahotniuc și alte 20 persoane din Moldova rămân pe lista neagră încă un an

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească cu încă un an sancțiunile UE împotriva persoanelor și entităților „responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat pe 21 aprilie 2026. Menționăm că sancțiunile impuse anterior expiră pe 29 aprilie curent.

„Consiliul a decis astăzi să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova. Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități”, a anunțat Consiliul.

Amintim că în această listă figurează: 

  • Ilan Șor;
  • Gheorghe Cavcaliuc;
  • Marina Tauber;
  • Igor Ceaika;
  • Vlad Plahotniuc;
  • Chiril Guzun;
  • Dmitri Milyutin;
  • Arina Corșicova;
  • Dumitru Chitoroagă;
  • Maria Albot;
  • Victor Petrov;
  • Evghenia Guțul;
  • Iurii Cuznețov;
  • Nelli Parutenco;
  • Ilia Uzun;
  • Mihail Vlah;
  • Alexandru Beșchieru;
  • Victoria Furtună;
  • Vadim Grozavu;
  • Irina Lozovan;
  • Alexei Lungu;
  • Alexandr Nesterovschi;
  • Natalia Parasca;
  • Asociația Obștească „Scutul Poporului”;
  • Organizația neguvernamentală „Evrazia”;
  • A7 LLC;
  • Blocul politic „Victorie”;
  • Centrul cultural-educațional al Moldovei.

Potrivit Consiliului, persoanele și entitățile sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.

Consiliul Uniunii Europene a amintit că acest cadru juridic de măsuri restrictive a fost introdus pentru prima dată în aprilie 2023 la cererea Republicii Moldova. „El îi permite UE să impună sancțiuni persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acestei țări. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat, reprezentând o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, a mai declarat Consiliul.

stirileprotv.ro

Carburanții continuă să se ieftinească: Prețul motorinei scade sub 30 de lei

În Republica Moldova continuă ieftinirea carburanților. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit prețurile maxime care vor fi valabile pe 22 aprilie.

Motorina se ieftinește cu 1,15 lei, coborând la 29,98 lei pe litru — cel mai mic preț din ultimele săptămâni. Benzina COR 95 scade cu 23 de bani, ajungând la 29,03 lei pe litru.

Scăderile au legătură cu o diminuare temporară a prețurilor petrolului pe piețele mondiale, generată de anunțul privind armistițiul de două săptămâni din Orientul Mijlociu. Una dintre condițiile-cheie ale încetării focului a fost redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă strategică prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul la nivel global, blocată anterior regimul teocratic de la Teheran în contextul conflictului.

În prima zi a armistițiului, Iranul a permis trecerea mai multor nave, însă ulterior strâmtoarea a fost închisă din nou, pe fondul loviturilor Israelului asupra Libanului. Țara a fost atrasă în conflict după ce Hezbollah, grupare susținută de Iran, a lansat atacuri asupra Israelului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Marta Kos, în Parlamentul European, despre presiuni asupra democrației: „Uitați-vă la Ucraina. Uitați-vă la Moldova”

În ciuda presiunii din partea Rusiei și a efectelor agresiunii împotriva Ucrainei, Republica Moldova realizează reforme de calitate. Lansarea discuțiilor pe toate cele 33 de capitole necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost o recunoaștere a eforturilor extraordinare ale moldovenilor în procesul de aderare. Precizările au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un discurs adresat membrilor Parlamentului European. În același discurs, Kos a spus că, în întreaga Europă, asistăm la presiuni asupra instituțiilor democratice, mass-mediei și societății civile. „Unele dintre țările noastre candidate cunosc această luptă chiar mai bine decât noi. Uitați-vă la Ucraina. Uitați-vă la Moldova”, a adăugat comisara.

În discursul adresat membrilor Parlamentului European, Marta Kos a declarat că extinderea este, astăzi, din nou una dintre întrebările definitorii pentru viitorul Europei.

Comisara a spus că Ucraina își continuă parcursul de aderare în circumstanțe extraordinare. „Suntem acum optimiști că, cu sprijinul noului guvern al Ungariei, Consiliul va fi în curând în poziția de a deschide oficial toate clusterele de negociere”, a adăugat ea.

În ceea ce privește Moldova, Kos a declarat că, „în ciuda presiunii intense din partea Rusiei și a efectelor agresiunii împotriva Ucrainei, țara realizează „reforme de calitate într-un ritm susținut”. „Luna trecută, statele membre ne-au acordat mandatul de a începe negocierile tehnice pe toate cele 33 de capitole de negociere. A fost o recunoaștere a eforturilor extraordinare ale moldovenilor în procesul de aderare. Și un moment important pentru accelerarea reformelor. La fel ca în cazul Ucrainei, așteptăm cu interes o decizie a Consiliului de a deschide oficial toate cele șase clustere de negocieri, a adăugat comisara.

În același discurs, Kos a spus că, în întreaga Europă, asistăm la presiuni tot mai mari asupra instituțiilor democratice, mass-mediei și societății civile. „Și, atunci când vine vorba de apărarea libertății și democrației, statele noastre membre actuale și viitoare duc aceeași luptă. În multe privințe, unele dintre țările noastre candidate cunosc această luptă chiar mai bine decât noi. Uitați-vă la Ucraina. Uitați-vă la Moldova”, a menționat comisara europeană pentru Extindere.

***

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. 

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care guvernează Republica Moldova, și-a asumat drept obiectiv finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare la UE până în anul 2028.

Pe 17 martie 2026, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice pentru ultimele trei clustere de capitole de aderare, marcând astfel lansarea discuțiilor pe toate cele 33 de capitole necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Inquam Photos / Octav Ganea

România se îndreaptă spre alegeri anticipate? Scenarii posibile după ce premierul Bolojan a rămas fără PSD la guvernare

Decizia membrilor Partidului Social Democrat (PSD), parte a coaliției de guvernare din România și care a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2024, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan a stârnit reacții și analize. Publicația Politico a scris, într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, că se declanșează o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate. Iar presa română a scris scenariile posibile în politica de la București după anunțul PSD și declarația lui Ilie Bolojan că va rămâne premier.

Anunțul PSD și reacția lui Bolojan

În după-amiaza zilei de 20 aprilie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, care ocupă și funcția de președinte al Camerei Deputaților, a declarat că, „în ultimele 10 luni, PSD și-a diluat identitatea de stânga, stând la masă, până la urmă, cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc”. „Românii ne spun pe stradă că noi îl ținem în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară. (…) Degeaba ești primul partid, cu 45% pondere în coaliție, dacă ești blocat să-ți iei măsurile pentru care ai fost votat”, a adăugat acesta la un eveniment cu membrii PSD.

Ulterior, membrii PSD au fost întrebați: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”. Li s-au dat două opțiuni de răspuns: da și nu. Potrivit celor raportate, 97,7% au votat „da”, iar 2,3% – „nu”.

În seara zilei de 20 aprilie, Ilie Bolojan a ieșit într-un briefing de presă și a comentat decizia PSD. „În toată această perioadă, toate deciziile care au fost luate au fost conform programului de guvernare, au fost asumate de către toate partidele și este total anormal să încerci să fii doar parte la decizie, dar să fugi în totalitate, cu lașitate, de răspunderea deciziilor pe care le iei”, a spus Bolojan. „Vom continua să asigurăm guvernarea țării noastre. (…) Voi continua să exercit mandatul de premier”, a declarat Ilie Bolojan.

Analiza Politico

Social-democraţii din România au iniţiat demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, declanşând o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate, transmite Politico într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, relatează Digi24.

România a fost aruncată într-o criză politică în 2024, după ce alegerile prezidenţiale din ţară au fost anulate în mod controversat din cauza suspiciunilor de interferenţă străină, mai spune Politico în material.

Deşi social-democraţii au obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul României la alegerile de la sfârşitul anului 2024, ultimele sondaje indică o creştere a sprijinului pentru Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), formaţiunea de opoziţie de dreapta care a terminat pe locul al doilea la scrutinul din 2024, a mai notat sursa citată. Liderul Alianţei, George Simion, a cerut luni organizarea de alegeri anticipate, chiar înainte ca social-democraţii să voteze înlăturarea lui Bolojan, a mai scris Politico.

Publicația a mai notat că social-democraţii şi liberalii au format un guvern instabil, împreună cu alte două partide la începutul anului 2025, dar coaliţia a fost afectată de animozităţi politice de lungă durată şi de respingerea măsurilor de austeritate de către social-democraţi. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Guvernul convenise iniţial ca Bolojan să conducă ţara în primii doi ani, înainte de a ceda conducerea unui membru al Partidului Social-Democrat.

Menționăm că președintele AUR, George Simion, a spus că parlamentarii formațiunii vor depune propria moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern, în luna mai și că AUR își dorește organizarea de alegeri anticipate.

Presa română, despre scenariile posibile după ce PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan 

Libertatea.ro scrie că ieșirea de la guvernare a PSD înseamnă schimbarea compoziției politice a Guvernului și activarea articolului constituțional care obligă premierul să ceară un nou vot de încredere. 

Potrivit sursei citate, sunt două variante pe care le putem lua în considerare dacă Guvernul ajunge în fața Parlamentului. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă, posibil într-o formulă minoritară. Asta înseamnă că va depinde de negocieri constante pentru fiecare lege. Dacă votul de încredere nu este obținut, Guvernul este respins și începe procedura pentru formarea unui nou Executiv. 

Publicația mai scrie că parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă aceasta este adoptată: Guvernul este demis automat; Președintele Nicușor Dan începe consultări cu partidele; este desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Problema este că o moțiune de cenzură nu ar trece fără o alianță clară (de exemplu cu AUR sau alte grupuri), este dificil de strâns numărul necesar de voturi, scrie sursa citată.

Presa mai scrie că demisia premierului ar însemna automat căderea Guvernului și deschiderea procedurii constituționale de desemnare a unui nou prim-ministru. Președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări pentru a identifica o majoritate. În acest punct, apar mai multe scenarii: Refacerea unei majorități politice – PSD ar putea reveni la masa negocierilor, dar în alte condiții, posibil cu un alt premier. Premier PNL, dar nu Ilie Bolojan – liberalii ar putea propune un alt nume pentru a salva coaliția. Guvern tehnocrat – o variantă discutată în spațiul politic, cu un premier fără afiliere de partid. Blocaj politic – dacă niciun candidat nu obține votul de încredere, criza se prelungește. Orice variantă necesită votul de încredere al Parlamentului, fără de care nu poate exista guvern stabil, a notat sursa citată.

Presa română mai scrie că alegerile anticipate sunt scenariul extrem. Alegerile anticipate nu sunt declanșate automat. Pentru a ajunge aici trebuie îndeplinite mai multe condiții, Guvernul să fie demis, Președintele desemnează un premier, Parlamentul respinge două propuneri consecutive de premier în 60 de zile. Abia atunci, președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Este un scenariu extrem, dar devine posibil în cazul unui blocaj politic total. Nicușor Dan a spus însă despre acest scenariu că nu crede că e o soluţie, mai ales că intenţia de vot din sondaje este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament, notează sursa citată.

Facebook/Maia Sandu

Zelenski a numit patru țări care „lipsesc” Uniunii Europene. Niciun cuvânt despre Moldova

Uniunea Europeană (UE) ar putea deveni „mult mai puternică” dacă ar include încă patru state – Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia – susține președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev nu a menționat, însă, Republica Moldova, stat candidat la aderare alături de Ucraina.

„Vrem să fim în UE. Și sunt convins că, dacă unii reprezentanți ai UE nu vor face greșeli, vom ajunge acolo. Noi deja întărim UE, în primul rând din punct de vedere al securității. Iar securitatea este astăzi o prioritate pentru toți. Cred că o uniune care ar putea fi mult mai puternică este cea formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia. Acestea sunt patru state care lipsesc Uniunii Europene. (…) și ar face din UE cea mai puternică uniune din lume, cu cea mai bună securitate. Nu căutăm o alternativă. Consider doar că aceste patru țări sunt foarte puternice și pot consolida UE. Dar și separat, aceste patru state ar constitui, cu siguranță, o alianță foarte puternică”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat pentru presa ucraineană.

Precizăm, Republica Moldova și Ucraina au avansat până acum „la pachet” în procesul de aderare la Uniunea Europeană: ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial simultan, în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au stabilit ca obiectiv național aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană până în 2030. În paralel, Ucraina și-a exprimat ambiția de a deveni stat membru până în 2027, termen considerat însă „nerealist” de unii oficiali europeni.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a lăudat ritmul reformelor din cele două țări. Potrivit oficialei europene, Republica Moldova se află în frunte, iar Ucraina ocupă locul doi în implementarea reformelor necesare alinierii la standardele europene. Kos a insistat, totodată, pe garanții mai puternice pentru a preveni eventuale regresări, scrie Kiev Independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: