news.mail.ru

În 2024, pensiile vor fi indexate cu 6%. Vor fi acordate și o serie prestații sociale noi

Pensiile vor fi indexate anul viitor cu 6%. Prevederea se conține în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament, în prima lectură, pe 7 decembrie.

În 2024, bugetul pentru pensii va fi de 28,8 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul 2023. Conform documentului, anul viitor pensiile vor fi indexate cu 6%. Pensie pentru limita de vârstă va fi asigurată pentru 530 643 de pensionari.

Pentru anul viitor sunt estimate venituri în bugetului asigurărilor sociale de 42,7 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de veniturile precizate în 2023. Resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor constitui 56,9%, iar transferurile de la bugetul de stat – 43%.

Potrivit proiectului, în 2024 vor fi acordate o serie de prestații sociale noi: indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil, indemnizația unică pentru copilul adoptat sau luat în plasament în serviciul de tutelă/curatelă, indemnizația pentru creșterea copilului cu vârsta mai mare de trei ani adoptat sau luat în plasament în serviciul de tutelă/curatelă. Totodată, sunt prognozate cheltuieli de 3,7 milioane de lei în contextul extinderii numărului de zile pentru beneficierea de indemnizație parentală până la 15 zile calendaristice și acordarea indemnizației tatălui copilului adoptat, relatează IPN.

De asemenea, sunt planificate cheltuieli pentru acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară, care presupune integrarea a două instrumente pentru susținerea cetățenilor în perioada rece a anului: ajutorul pentru perioada rece a anului și compensațiile în factură. Alte cheltuieli sunt destinate pentru majorarea, până la 20 de mii de lei, a cuantumului indemnizației unice la nașterea copilului.

În 2024 taxa fixa anuală pentru persoanele fizice va constitui 17 522 de lei, pentru liber-profesioniștii din domeniul justiției va fi 27 772 de lei, iar pentru proprietarii sau arendașii de terenuri agricole, ce prelucrează terenurile în mod individual va constitui 4 463 de lei.

Parlamentul urmează să voteze documentul în lectură finală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

***

Cu referire la secțiile de votare în străinătate, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: