În Chişinău s-au imunizat 36% din populație. Un centru de vaccinare își extinde regimul de muncă

Numărul celor care declară limba română drept limbă maternă este în creștere, în Republica Moldova. Totodată, tot mai mulți oameni se declară nereligioși, iar comunitatea musulmană s-a extins ușor. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică pe 20 octombrie și fac parte din rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

Potrivit recensământului, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani. În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populație (față de 6,6% în 2014), rușii — 3,4% (față de 4,1%), iar găgăuzii — 4% (față de 4,3%).

Cea mai pronunțată schimbare se observă în ceea ce privește limba maternă. Numărul celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ — până la 31,8% (765 838 de persoane), față de 22,6% acum zece ani. Ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1 159 857 de persoane). În total, categoria „moldovenească” + „română” însumează 79,9% din populație. Este de remarcat faptul că a crescut ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă — 11,6% (280 050), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%.

În capitală, româna a fost indicată ca limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” — de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei. În același timp, nordul țării domină limba „moldovenească” (62%), față de cea română (17,3%).

Analiza demografică arată că etnicii ruși (80,9%) și vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) — în mediul rural.

Datele privind apartenența religioasă au înregistrat, de asemenea, schimbări. Majoritatea covârșitoare a populației — 94,3% — se declară de religie ortodoxă, în creștere față de 90,5% în anul 2014. Numărul persoanelor care se declară atei a ajuns la 14 211 (0,6%), iar al celor care afirmă că nu au nicio religie — la 20 051 (0,8%). Totodată, proporția celor care au evitat să răspundă la întrebarea privind religia a scăzut semnificativ, de la 6,4% din populație (165 895 de persoane) la doar 0,8% (18 103) în 2024.

Deși proporțional ponderea persoanelor care mărturisesc religia islamică nu s-a schimbat (0,1%), în termeni numerici aceasta a crescut cel mai vizibil (de la 1 798 la 3 138 de persoane).

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.