Andrei Mardari / NewsMaker

În mai mai scump decât în aprilie. Prețurile medii de consum au crescut cu peste 2%

Preţurile medii de consum în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au crescut cu 2,04% (în comparație: în luna mai 2021 faţă de aprilie 2021 acestea au înregistrat o creștere de 0,48%). Datele au fost publicate, pe 10 iunie, de Biroul Național de Statistică. În același timp, de la începutul anului, inflația a ajuns la nivelul de 17,57%

Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,50%, la mărfurile nealimentare cu 2,48% și la serviciile prestate populației cu 0,75%.

În luna mai faţă de aprilie curent, creșteri mai accentuate au fost marcate la următoarele produse alimentare: ulei vegetal – 9,6%2, fructe proaspete – cu 5,4% (în special: la citrice – cu 10,6%, fructe exotice – cu 8,4%), carne, preparate, conserve din carne și pâine din făină de grâu – cu câte 2,8%, zahăr – cu 2,3%, lapte şi produse lactate – cu cca 1,0%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la: legume – în medie cu 2,7% (inclusiv la: castraveți cu 18,2%, tomate – cu 10,5% și ciuperci proaspete – cu 3,8%), pomușoare – cu 5,4%, ouă – cu 0,2%.

La mărfurile nealimentare, în luna mai față de aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai semnificative de preț la: combustibili și carburanți – cu 4,7% (inclusiv la benzină – cu 7,9%, motorină – cu 2,2%), materiale de construcție pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 2,8%.

La serviciile prestate populaţiei, în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor (tarifelor) la serviciile de alimentație publică – cu 3,1%.

NewsMaker

Inflația de la începutul anului

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 17,57%, inclusiv la produse alimentare cu 20,81%, mărfuri nealimentare cu 12,26% și servicii prestate populaţiei cu 20,77% (Tabelul 1).

Inflația anuală

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 29,05%, inclusiv la produse alimentare cu 32,50%, mărfuri nealimentare cu 21,45% și servicii prestate populaţiei cu 35,27%.

Astfel, inflația în luna mai față de luna aprilie a.c. în Republica Moldova (2,0%) a fost sub nivelul inflației înregistrate în Letonia (4,0%), Turcia (3,0%), Ucraina (2,7%) și Lituania (2,3%), la nivelul inflațieiînregistrate în Slovenia (2,0%), totodată depășind nivelul inflației marcate în alte țări analizate: Estonia (1,9%), Polonia și Ungaria (1,7%), Austria (1,1%), Portugalia (1,0%), Italia, Germania, Spania, Belgia, Franța – sub 1 la sută.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: