Andrei Mardari / NewsMaker

În mai mai scump decât în aprilie. Prețurile medii de consum au crescut cu peste 2%

Preţurile medii de consum în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au crescut cu 2,04% (în comparație: în luna mai 2021 faţă de aprilie 2021 acestea au înregistrat o creștere de 0,48%). Datele au fost publicate, pe 10 iunie, de Biroul Național de Statistică. În același timp, de la începutul anului, inflația a ajuns la nivelul de 17,57%

Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,50%, la mărfurile nealimentare cu 2,48% și la serviciile prestate populației cu 0,75%.

În luna mai faţă de aprilie curent, creșteri mai accentuate au fost marcate la următoarele produse alimentare: ulei vegetal – 9,6%2, fructe proaspete – cu 5,4% (în special: la citrice – cu 10,6%, fructe exotice – cu 8,4%), carne, preparate, conserve din carne și pâine din făină de grâu – cu câte 2,8%, zahăr – cu 2,3%, lapte şi produse lactate – cu cca 1,0%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la: legume – în medie cu 2,7% (inclusiv la: castraveți cu 18,2%, tomate – cu 10,5% și ciuperci proaspete – cu 3,8%), pomușoare – cu 5,4%, ouă – cu 0,2%.

La mărfurile nealimentare, în luna mai față de aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai semnificative de preț la: combustibili și carburanți – cu 4,7% (inclusiv la benzină – cu 7,9%, motorină – cu 2,2%), materiale de construcție pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 2,8%.

La serviciile prestate populaţiei, în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor (tarifelor) la serviciile de alimentație publică – cu 3,1%.

NewsMaker

Inflația de la începutul anului

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 17,57%, inclusiv la produse alimentare cu 20,81%, mărfuri nealimentare cu 12,26% și servicii prestate populaţiei cu 20,77% (Tabelul 1).

Inflația anuală

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 29,05%, inclusiv la produse alimentare cu 32,50%, mărfuri nealimentare cu 21,45% și servicii prestate populaţiei cu 35,27%.

Astfel, inflația în luna mai față de luna aprilie a.c. în Republica Moldova (2,0%) a fost sub nivelul inflației înregistrate în Letonia (4,0%), Turcia (3,0%), Ucraina (2,7%) și Lituania (2,3%), la nivelul inflațieiînregistrate în Slovenia (2,0%), totodată depășind nivelul inflației marcate în alte țări analizate: Estonia (1,9%), Polonia și Ungaria (1,7%), Austria (1,1%), Portugalia (1,0%), Italia, Germania, Spania, Belgia, Franța – sub 1 la sută.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: