În Moldova au fost sechestrate monede virtuale și sisteme de generare a criptovalutei în valoare de circa 5 mln de lei

 În ultimii cinci ani, pe lângă hârtii de valoare, imobile, terenuri agricole, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a sechestrat bunuri inclusiv în formă de criptomonede și sisteme de generare a criptovalutei. Valoarea totală a monedelor virtuale și a sistemelor de generare a criptovalutei este de aproape 5 milioane de lei, iar utilizarea lor este interzisă până la emiterea unei decizii finale a instanței de judecată.

În urma investigațiilor de identificare și recuperare a activelor infracționale, în ultimii cinci ani, ARBI a sechestrat aproape 5 mii de bunuri, valoarea cărora depășește suma de 5,6 miliarde de lei.

În afară de criptomonede și sisteme de generare a criptovalutei, Agenția a indisponibilizat bunuri în formă de acțiuni, creanțe și capital social în valoare totală de peste 2,1 miliarde de lei, dar și construcții de aproape 1,2 miliarde de lei. 

Investigații paralele efectuate de ARBI

Din 2017 și până în prezent a crescut numărul delegațiilor (împuterniciri transmise de către procurori și ofițeri de urmărire penală către Agenția Națională de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru a efectua investigații financiare paralele, în total fiind emise 883 de delegații. Cele mai multe dintre ele au fost solicitate de Ministerul Afacerilor Interne – 235 la număr, de la Centrul Național Anticorupție au fost transmise 210 împuterniciri, Procuratura Anticorupție a expediat 170 de solicitări și Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – 151 de cereri. 

Procesul de recuperare a bunurilor însușite prin infracțiune este foarte complex și implică efortul mai multor reprezentanți ai instituțiilor publice din țară: procuraturi specializate, instanțe judecătorești, instituții de urmărire penală, dar și altele.

Pe toată durata procesului investigativ, ARBI este în drept să decidă înghețarea bunurilor infracționale identificate, să acceseze gratuit bazele de date naționale în activitatea pe care o desfășoară și să înainteze acțiuni civile în interesele statului și ale persoanelor juridice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: