În premieră, bucatele din grădinițele capitalei vor fi pregătite conform unui manual

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a fost convocată în ședință extraordinară pe 12 martie, după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al autonomiei. Vicepreședintele APG, Nicolai Ormanji, susține că demersul autorităților de la Chișinău vizează bazele statutului juridic al Găgăuziei și ar putea avea consecințe juridice importante pentru funcționarea instituțiilor din regiune și pentru atribuțiile legislativului local.

Prevederile contestate și argumentele Chișinăului

Sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, pe 9 martie, vizează mai multe articole din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, dar și prevederi din Codul electoral și din Legea privind activitatea Poliției.

Printre normele contestate se numără prevederile care permit Adunării Populare a Găgăuziei să aprobe componența organului electoral regional, precum și cele care prevăd implicarea autorităților autonomiei în numirea unor conducători de instituții din teritoriu, inclusiv ai direcțiilor de interne, justiție sau informații și securitate.

Ministerul Justiției susține în sesizarea depusă la Curtea Constituțională că aceste prevederi pot crea situații de subordonare dublă a unor instituții ale statului și pot afecta principiul unității și indivizibilității Republicii Moldova. Potrivit ministrului Vladislav Cojuhari, implicarea autorităților autonomiei în numirea conducătorilor unor instituții precum poliția, serviciile de securitate sau organele electorale ar putea influența modul în care sunt selectați candidații.

În opinia ministrului, Adunarea Populară a Găgăuziei, fiind o autoritate „eminamente politică”, ar putea favoriza criterii de loialitate politică sau afiliere locală în locul celor de integritate și merit. Totodată, în cazul unor dosare sensibile pentru comunitatea locală, persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile la presiuni din partea acestei instituții.

Totodată, Ministerul Justiției precizează că nicio prevedere din Constituție nu conferă Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei o „valoare constituțională”. Autorii sesizării susțin că autonomia prevăzută la articolul 111 din Constituție nu înseamnă „stat în stat”, ci reprezintă „o formă de autoadministrare care trebuie să rămână sub cupola de control şi organizare a statului unitar Republica Moldova”.

„Orice „drept de veto” sau „acord prealabil” al Adunării Populare transformă aceste instituții naționale în structuri cu „subordonare hibridă”, ceea ce fragmentează caracterul unitar al statului”, se mai arată în textul sesizării.

Prin urmare, Ministerul Justiției solicită Curții Constituționale să stabilească dacă aceste prevederi respectă Constituția. „Considerăm că argumentele sunt suficiente pentru a-i permite Curții Constituționale să conchidă că competența atribuită sau implicarea Adunării Populare, în calitate de organ reprezentativ local al UTA Găgăuzia, în procedurile de participare – direct sau indirect – la numirea funcționarilor de stat din cadrul instituțiilor sau autorităților naționale contravine și excedează cadrul normativ constituțional”, se mai arată în sesizare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.