În prezent persistă un risc înalt de izbucnire a unui război în Europa, anunță OSCE

Riscul izbucnirii unui război în Europa este cel mai ridicat din ultimii 30 de ani, a declarat noul președinte al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ministrul polonez de externe Zbigniew Rau. La reuniunea OSCE din 13 ianuarie, Polonia și-a asumat președinția OSCE, iar Zbigniew Rau a spus că organizația sub conducerea sa se va concentra pe soluționarea pașnică a conflictelor.

„Este clar că riscul de război în zona OSCE este mult mai mare astăzi decât oricând în ultimii 30 de ani”, a spus Rau. El a subliniat că conflictele prelungite, confruntarea militară, radicalizarea, terorismul și consecințele pandemiei de COVID-19 duc la creșterea incertitudinii și a fricii în societăți.

Rau a remarcat că este extrem de important să se păstreze principiile fundamentale și angajamentele OSCE, consacrate în Actul final de la Helsinki și documentele ulterioare. „Dialogul autentic între statele participante [OSCE] trebuie să se bazeze pe principiile dreptului internațional și pe un angajament ferm față de mecanismele OSCE existente”, a spus Rau.

Menționăm că pe 12 ianuarie la Bruxelles a avut loc şedinţa Consiliului Rusia-NATO. După încheierea şedinţei, Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele Alianţei au refuzat să satisfacă cerinţele înaintate de Rusia, care prevedeau renunţarea la extinderea NATO şi la prezenţa trupelor blocului în flancul lui de est.

Pe 10 ianuarie, la Geneva au avut loc discuții între Rusia și Statele Unite privind garanțiile de securitate.

Discuțiile de la Geneva au avut rolul de a găsi o cale diplomatică pentru atenuarea tensiunilor, pe măsură ce Rusia amenință cu acțiuni militare în Ucraina. Întâlnirea a durat mai mult de șapte ore, potrivit misiunii ruse de la Geneva. În cadrul unei conferințe de presă, discuțiile privind stabilitatea strategică au fost dificile, dar specifice, a declarat ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov.

Ryabkov a mai spus că problema neaderării Ucrainei și Georgiei la NATO este o chestiune de securitate națională pentru Rusia.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: