digi24.ro

Încă 19 decese din cauza infecției cu COVID-19. Numărul victimelor a ajuns la 1969

În Republica Moldova au fost confirmate încă 19 decese în rândul pacienților infectați cu COVID-19. Numărul victimelor a ajuns la 1969.

Deces 1951: Bărbat de 70 ani, din r-nul Criuleni, internat la SR Criuleni. Comorbidități: hipertensiune arterială, boală oncologică.

Deces 1952: Femeie de 68 ani, din r-nul Hâncești, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: obezitate, diabet zaharat.

Deces 1953: Bărbat de 85 ani, din r-nul Nisporeni, internat la SR Nisporeni. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 1954: Bărbat de 62 ani, din r-nul Edineț, internat la SR Edineț. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 1955: Femeie de 65 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: pielonefrita cronică, hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 1956: Femeie de 65 ani, din r-nul Anenii Noi, internată la  SCM Sf. Treime. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, diabet zaharat.

Deces 1957: Femeie de 61 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM Sf. Treime. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie mixtă.

Deces 1958: Femeie de 80 ani, din r-nul Căușeni, internată la SR Căușeni. Comorbidități: cardiopatie ischemică cronică, fibrilație atrială.

Deces 1959: Bărbat de 63 ani, din r-nul Briceni, internat la SR Briceni. Comorbidități: diabet zaharat, bronșită cronică, cardiopatie ischemică.

Deces 1960: Bărbat de 70 ani, din mun. Chișinău, internat la SCM Sf. Treime. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 1961: Femei de 64 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate.

Deces 1962: Femeie de 76 ani, din r-nul Briceni, internată la SR Briceni. Comorbidități: diabet zaharat, gastroduodenită cronică.

Deces 1963: Bărbat de 70 ani, din r-nul Briceni, internat la SR Briceni. Comorbidități: diabet zaharat, bronșită cronică, cardiopatie ischemică.

Deces 1964: Femeie de 64 ani, din mun. Bălți, internată la Spitalul Clinic Bălți, cu insuficiență respiratorie acută.

Deces 1965: Bărbat de 67 ani, din mun. Chișinău, internat la Spitalul Clinic Republican. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială, angină pectoral ă de efort.

Deces 1966: Bărbat de 84 ani, din r-nul Râșcani, internat la SCM ”Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, pielonefrită cronică, angină pectoral ă de efort.

Deces 1967: Femeie de 68 ani, din r-nul Căușeni, internată la SR Căușeni. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă.

Deces 1968: Femeie de 56 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Gh. Paladi”. Comorbidități: hipertensiune arterială, angină pectoral ă de efort, diabet zaharat, cardiopatie mixtă.

Deces 1969: Femeie de 63 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Gh. Paladi”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. NewsMaker explică ce impact va avea această decizie asupra creditelor și prețurilor, dar și de ce hotărârea regulatorului a fost criticată.

Ce se întâmplă cu rata de bază?

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. Totodată, cu 1,5 puncte procentuale au crescut și ratele la creditele overnight – până la 8,5%, precum și la depozite – până la 4,5%. În același timp, norma rezervelor obligatorii în lei și valută a rămas neschimbată – 18% și, respectiv, 26%.

Regulatorul și-a justificat decizia prin necesitatea de a reduce presiunea inflaționistă provocată de consecințele conflictului din Orientul Mijlociu: creșterea prețurilor mondiale la resurse energetice, produse alimentare și materii prime, precum și impactul asupra prognozelor privind activitatea economică regională și politicile monetare și fiscale ale principalelor economii ale lumii.

În plus, Banca Națională și-a revizuit prognoza inflației pentru acest an, majorând-o de la 5% la 7%, iar pentru anul viitor – de la 4,5% la 5,8%.

Menționăm că Banca Națională stabilește un coridor inflaționist de 5% ±1,5%. În martie anul acesta, inflația anuală a constituit 5,81%, ceea ce este cu 0,75% mai mult decât în februarie. În primul trimestru, inflația anuală a fost de 5,24%.

Principalele riscuri inflaționiste, potrivit Băncii Naționale, sunt conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor mondiale la produsele alimentare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, scumpirea îngrășămintelor, precum și posibile ajustări ale tarifelor la serviciile comunale.

Vor crește ratele la credite?

Deocamdată, Banca Națională constată o scădere a ratelor dobânzilor la noile credite. Rata medie la credite este de 9,06%, iar rata medie ponderată la depozite a crescut până la 5,11%.

În cazul creditului ipotecar preferențial Prima Casă, rata dobânzii este calculată în funcție de rata medie a noilor depozite atrase pe un termn de la șase până la 12 luni. În prezent, acest indicator este de 5,57%. Totuși, în ianuarie și februarie acesta era de 5,79%, iar în martie – de 5,61%.

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că, după majorarea ratei de bază, cel mai mult se vor scumpi împrumuturile guvernamentale.

„Când crește rata de bază, băncile comerciale își majorează imediat ratele. Aici legătura este aproximativ următoarea: dacă rata a crescut cu 1,5%, atunci pentru împrumuturile guvernamentale aceasta înseamnă aproximativ plus 1%”, a explicat expertul.

De asemenea, potrivit lui, vor avea de „suferit” și creditele de consum. „Ratele la acestea nu vor crește atât de mult. Nu este ceva grav și acesta este, de fapt, scopul Băncii Naționale – ca numărul creditelor să scadă, iar numărul depozitelor să crească”, spune Ioniță.

În același timp, în opinia sa, ratele dobânzilor pentru creditarea businessului nu se vor schimba semnificativ.

Directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, consideră că este de așteptat o creștere a ratelor la valorile mobiliare de stat.

Ce se întâmplă cu inflația?

Veaceslav Ioniță prognozează pentru acest an o inflație la nivel de 7–9%. „Asupra inflației influențează mai puternic creșterea cursului valutar decât scumpirea banilor. După inflația din 2022, [când ajungea la 34,6%], și de la începutul anului 2025 [după criza energetică], acum există riscuri de creștere a prețurilor la produsele alimentare și la energie. O inflație la nivel de 7–9% este resimțită, însă pentru economia moldovenească aceasta se încadrează în limitele normalității”, a declarat Ioniță.

Referindu-se la produsele alimentare, expertul a explicat că îngrășămintele sunt produse pe bază de gaz, motiv pentru care acestea s-au scumpit semnificativ.

La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco a remarcat că problema este că „veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile”. „Astfel, decizia BNM este o măsură de protecție, nu de confort. Banca încearcă să protejeze stabilitatea prețurilor, însă în viața de zi cu zi oamenii simt imediat reversul medaliei: bani «scumpi», creditare mai prudentă și costuri ridicate ale vieții”, a explicat expertul.

De ce a fost criticată decizia Băncii Naționale?

Potrivit lui Adrian Lupușor, nu este clar de ce măsurile de combatere a inflației se limitează doar la majorarea ratei de bază și nu sunt însoțite de o comunicare mai activă din partea BNM. „O comunicare eficientă ar fi permis chiar și o majorare mai modestă [de doar 0,5%], dacă o asemenea decizie ar fi fost însoțită de un apel clar al BNM către business și populație să nu ia decizii financiare pripite, să aștepte încheierea șocului inflaționist, care este temporar, și să nu alimenteze spirala așteptărilor. Adesea, astfel de explicații și o poziție publică activă pot fi mult mai eficiente decât majorarea mecanică a ratei”, a declarat Lupușor.

De asemenea, potrivit expertului, nu este clar de ce decizia a fost luată la două luni după începutul crizei energetice din Orientul Mijlociu. „Pentru că era evident că este vorba despre un șoc inflaționist extern, care inevitabil va provoca efecte de «runda a doua» și va amplifica așteptările inflaționiste”, a explicat Lupușor.

Acesta a îndemnat, de asemenea, Banca Națională să se ocupe mai activ de cercetări fundamentale, „pentru a înțelege mai bine legătura dintre șocurile de ofertă și așteptările inflaționiste”. „Se pare că BNM adesea exagerează cu înăsprirea politicii din teama efectelor de «runda a doua», însă pentru încrederea în politică sunt necesare dovezi empirice”, a remarcat Lupușor.

Expertul a îndemnat Banca Națională, pentru mai multă transparență, să publice procesele-verbale ale ședințelor Comitetului executiv al Băncii, astfel încât să fie clar cine a participat la luarea deciziilor și ce argumente au fost aduse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: