Tudor Mardei | NewsMaker

Încă doi candidați pentru funcții de miniștri în „guvernul Munteanu”. Un nou post pentru Buzu

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a anunțat numele a doi noi miniștri care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet. Este vorba despre Natalia Plugaru și Gheorghe Hajder, propuși pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale și pentru Ministerul Mediului. Munteanu a mai anunțat că Alexei Buzu, ministru interimar al Muncii, va prelua funcția de secretar general al Cancelariei de Stat.

„Completăm echipa guvernamentală cu profesioniști cu o experiență solidă în domeniile lor de activitate. Natalia Plugaru, expertă în domeniul politicilor sociale și al protecției persoanelor vulnerabile, este propusă pentru a prelua conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Gheorghe Hajder, în prezent secretar de stat la Ministerul Mediului, este propus pentru a fi desemnat ministru al Mediului”, a anunțat Munteanu.

În același timp, Munteanu i-a mulțumit lui Alexei Buzu „pentru că a acceptat să preia funcția de Secretar General al Cancelariei de Stat”.

„Împreună, ne vom asigura că fiecare instituție va lucra eficient, în slujba oamenilor, pentru a implementa reformele necesare și pentru a avansa pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a adăugat candidatul desemnat la funcția de prim-ministru.

Menționăm că Alexei Buzu va prelua funcția lui Artur Mija, care și-a anunțat demisia pe 30 septembrie.

***

Până acum, Munteanu i-a propus la funcțiile de miniștri pe următorii candidați:

  • Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al MAI, la funcția de ministru al Justiției;
  • Cristian Jardan, consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean, la funcția de ministru al Culturii;
  • Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, la funcția de ministru al Sănătății;
  • Valeriu Chiveri, fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina (2021–2025), la funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare;
  • Eugen Osmochescu, expert în politici publice și competitivitate economică, la funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării;
  • Andrian Gavriliță, specialist în domeniul economic, la funcția de ministru al Finanțelor.
  • Natalia Plugaru, expertă în politici sociale și protecția persoanelor vulnerabile, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
  • Gheorghe Hajder, secretar de stat la Ministerul Mediului, la Ministerul Mediului.

În cadrul Guvernului, mai rămân următoarele funcții: viceprim-ministru pentru integrare europeană, ministru al Afacerilor Externe, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ministru al Educației și Cercetării, ministru al Apărării, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, ministru al Afacerilor Interne și ministru al Energiei.

***

Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție. Din acea zi, Munteanu are la dispoziție, conform legii, 15 zile pentru a-și prezenta echipa și pentru a cere votul de încredere în plen.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: