Tudor Mardei | NewsMaker

Încă doi candidați pentru funcții de miniștri în „guvernul Munteanu”. Un nou post pentru Buzu

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a anunțat numele a doi noi miniștri care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet. Este vorba despre Natalia Plugaru și Gheorghe Hajder, propuși pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale și pentru Ministerul Mediului. Munteanu a mai anunțat că Alexei Buzu, ministru interimar al Muncii, va prelua funcția de secretar general al Cancelariei de Stat.

„Completăm echipa guvernamentală cu profesioniști cu o experiență solidă în domeniile lor de activitate. Natalia Plugaru, expertă în domeniul politicilor sociale și al protecției persoanelor vulnerabile, este propusă pentru a prelua conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Gheorghe Hajder, în prezent secretar de stat la Ministerul Mediului, este propus pentru a fi desemnat ministru al Mediului”, a anunțat Munteanu.

În același timp, Munteanu i-a mulțumit lui Alexei Buzu „pentru că a acceptat să preia funcția de Secretar General al Cancelariei de Stat”.

„Împreună, ne vom asigura că fiecare instituție va lucra eficient, în slujba oamenilor, pentru a implementa reformele necesare și pentru a avansa pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a adăugat candidatul desemnat la funcția de prim-ministru.

Menționăm că Alexei Buzu va prelua funcția lui Artur Mija, care și-a anunțat demisia pe 30 septembrie.

***

Până acum, Munteanu i-a propus la funcțiile de miniștri pe următorii candidați:

  • Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al MAI, la funcția de ministru al Justiției;
  • Cristian Jardan, consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean, la funcția de ministru al Culturii;
  • Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, la funcția de ministru al Sănătății;
  • Valeriu Chiveri, fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina (2021–2025), la funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare;
  • Eugen Osmochescu, expert în politici publice și competitivitate economică, la funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării;
  • Andrian Gavriliță, specialist în domeniul economic, la funcția de ministru al Finanțelor.
  • Natalia Plugaru, expertă în politici sociale și protecția persoanelor vulnerabile, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
  • Gheorghe Hajder, secretar de stat la Ministerul Mediului, la Ministerul Mediului.

În cadrul Guvernului, mai rămân următoarele funcții: viceprim-ministru pentru integrare europeană, ministru al Afacerilor Externe, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ministru al Educației și Cercetării, ministru al Apărării, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, ministru al Afacerilor Interne și ministru al Energiei.

***

Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție. Din acea zi, Munteanu are la dispoziție, conform legii, 15 zile pentru a-și prezenta echipa și pentru a cere votul de încredere în plen.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Oficial.md

„Atacurile continuă”. Reacția lui Ceban după ce a fost menționat de martori într-un dosar pentru trădare de patrie

Ion Ceban, primarul Chișinăului și lider al Mișcării Alternative Naționale, respinge afirmațiile făcute de martori din dosarul lui Denis Cuculescu, condamnat pentru escrocherie și trădare de patrie, care îl vizează. Edilul le califică drept un atac menit să-i „denigreze” imaginea.

În legătură cu ultimele informații apărute în presă, precum că unele persoane, martori în nu știu care dosare, au declarat sau au pomenit numele meu într-un context sau altul, infirm toate aceste momente și nu am nicio legătură, sub niciun context și în nicio situație. Atacurile continuă împotriva mea pentru a fi denigrată inclusiv imaginea mea, dar și a colegilor mei. Și din câte am fost informat, aceste atacuri se vor intensifica. Iar acest subiect este la greu tirajat de către unele surse media și analiști de curte care servesc guvernării”, a scris Ion Ceban pe Facebook.

Precizăm că, pe 12 ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani l-a condamnat pe Denis Cuculescu, cetățean al Republicii Moldova, la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și trădare de patrie. Potrivit hotărârii judecătorești, martorii audiați în timpul examinării cauzei au relatat că Nidjat Askerov, persoană afiliată Kremlinului, care ar fi fost recrutată de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei în 2020, cu scopul de îndeplini sarcini primite de la cetățeanul rus Iurii Gudilin, ar fi avut „legături directe” cu Ion Ceban și liderul PSRM, Igor Dodon, precum și „acces liber” la Primăria municipiului Chișinău. Mai mulți cetățeni ai Federației Ruse ar fi avut rol de „polit-tehnologi pentru un partid care încă nu exista pentru Ion Ceban”.

Document by Ana-Maria

În trecut, Ion Ceban a fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – formațiuni de orientare pro-rusă. Acesta a pledat împotriva aderării Republicii Moldova la UE, a organizat proteste la Bruxelles și a promovat integrarea țării noastre în Uniunea Vamală. În 2019, acesta a devenit primar de Chișinău pe listele PSRM, însă, între timp a părăsit formațiunea. Ulterior, în ianuarie 2023, Ceban și-a înregistrat propriul partid – Mișcarea Alternativă Națională – declarat pro-european. Pe 5 noiembrie 2023, acesta câștigat un nou mandat de primar al capitalei.

MAN a participat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, reușind să obțină 8 mandate de deputați.

În 2022, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA a publicat lista a 9 persoane incluse în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act pentru acte grave de corupție. Printre cei vizați de măsurile restrictive se număra inclusiv Iurii Gudilin, tehnolog politic și ex-ofițer FSB, acuzat de autoritățile americane că a coordonat eforturile în 2020 și 2021 pentru a influența rezultatul alegerilor din Moldova.

În document erau menționat numele Mișcării Alternative Naționale, ca apropiat al Kremlinului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: