PDCM

Încă un candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, fondat și condus de către fostul prim-ministru al Republicii Moldova Ion Chicu și-a desemnat candidatul la funcția de primar al municipiului Chișinău. Este vorba despre Anatol Usatîi, vicepreședintele formațiunii și ex-ministru al Economiei și Infrastructurii. Anterior, și-a anunțat candidatura la funcția de primar al capitalei Ruslan Codreanu.

Anunțul privind candidatura lui Usatîi la funcția de edil a fost făcut de către Ion Chicu.

În cadrul ședinței Consiliului Politic Național al PDCM din 12 noiembrie 2022, s-a decis:

1. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei va participa la alegerile generale locale din Republica Moldova din anul 2023;

2. Dl Anatol Usatâi, vicepreședinte PDCM, ex-ministru al Economiei și Infrastructurii, a fost aprobat în calitate de candidat al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei la funcția de Primar General al mun. Chișinău”, a anunțat Ion Chicu în seara de 13 noiembrie.

Anatol Usatîi a deținut funcția de ministru al Economiei și Infrastructurii în perioada noiembrie 2019 – martie 2020. Acesta a revenit în funcție în septembrie 2020, după aproape 8 luni.

Biografia lui Anatol Usatîi

Potrivit profilului realizat de RISE Moldova, Usatîi își începe cariera de funcţionar în anul 1998, în calitate de specialist în dezvoltarea drumurilor la Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, ocupând ulterior funcţii şi la Administraţia de Stat a Drumurilor, dar şi în cadrul unor unităţi de implementare a proiectelor de reparaţie a drumurilor.

În perioada 2010-2015 a fost directorul Proiectului „Reabilitarea Drumurilor”, implementat de Instituția publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” și care prevedea reabilitarea drumului naţional Sărăteni-Soroca.

Din primăvara anului 2015 revine la Guvern, fiind inițial viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, apoi viceministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, după care secretar de stat la Ministerul Economiei, iar după demisia Guvernului condus de democratul Pavel Filip se angajează ca prim-viceguvernator al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, condus de socialista Irina Vlah.

În noiembrie 2019, după căderea Guvernului Sandu, a fost promovat în fotoliul de ministru al Economiei şi Infrastructurii în cadrul noului executiv condus de Ion Chicu.

În martie 2020, este numit secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, locul de ministru fiind ocupat de Sergiu Răilean. Usatîi revine, însă, în funcția de ministru, peste aproape opt luni, după ce premierul Ion Chicu a revocat din funcție mai mulți reprezentanți din Guvern ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), printre care și Sergiu Răilean.

Revocarea celor patru miniștri, cât și a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, desemnați de PDM, a fost replica dată de Guvernul Chicu la decizia formațiunii politice, în frunte cu Pavel Filip, care a anunțat că, după scrutinul din 15 noiembrie 2020, PDM se va retrage de la guvernare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: