La doar o zi distanță, Chișinăul a purtat discuții cu cei mai apropiați vecini și parteneri ai săi – Kievul și Bucureștiul: premierul moldovean Vasile Tofan a mers în vizită la Kiev, iar omologul său român, Luca Niculescu, a venit la Chișinău. Ambele vizite au avut loc într-un context politic complicat. Relațiile cu Ucraina sunt marcate de criza apei de pe Nistru, incidentele de la frontieră și discuțiile despre decuplarea în parcursul de aderare la UE ale celor două țări. În România, social-democrații au preluat controlul asupra guvernului, în timp ce PAS a mizat pe adversarii lor politici. Ce se întâmplă în relațiile Moldovei cu vecinii săi și ce au adus cele două vizite – aflați în analiza NM.
Vizitele lui Tofan și Niculescu
Vasile Tofan a mers la Kiev pe 26 octombrie, însoțit de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Delegația condusă de premier s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul Serghei Korețki și președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk. Potrivit comunicatelor oficiale, discuțiile au vizat apărarea, infrastructura și energia. Tofan a vorbit și la Forumul Economic de la Kiev, unde a propus crearea în Moldova a unor centre logistice și spații de depozitare pentru a facilita exportul produselor ucrainene.
A doua zi, pe 27 octombrie, noul premier al României, Luca Niculescu, a venit la Chișinău în prima sa vizită externă. Guvernul său fusese învestit de Parlament săptămâna precedentă, după șase luni de criză politică. La Chișinău, Niculescu s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu, premierul Vasile Tofan și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Discuțiile au vizat aceleași domenii ca la Kiev: infrastructura, apărarea și energia.
Analistul politic Mihai Isac consideră că succesiunea vizitelor – a lui Tofan la Kiev și a lui Niculescu la Chișinău – demonstrează legătura strânsă dintre securitatea celor trei state. „Moldova este interesată de dezvoltarea simultană a acestor parteneriate”, a menționat expertul.
Rezultatele vizitelor
Isac consideră că cel mai clar rezultat al vizitei lui Tofan la Kiev este acordul de cooperare militară și tehnică semnat de miniștrii Apărării din Moldova și Ucraina: „Acesta creează baza pentru folosirea experienței și tehnologiilor ucrainene pentru protejarea cerului Moldovei. Ulterior, Tofan a precizat că intenționează să obțină inclusiv înțelegeri privind transferul tehnologiei de producere a dronelor și a interceptoarelor fără pilot”.
Acordul a fost criticat de opoziție. Partidul Socialiștilor (PSRM) susține că documentul încalcă neutralitatea prevăzută de Constituția Republicii Moldova și ar putea atrage țara în război.
La rândul său, Alexei Tulbure, fost reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, consideră firească semnarea unui astfel de acord. „Ne confruntăm cu o amenințare serioasă din partea dronelor rusești. Avem nevoie de drone interceptoare, avem nevoie de sisteme care să le lanseze. Unde altundeva să căutăm ajutor dacă nu în Ucraina, care este acum o țară avansată în acest domeniu?”, a menționat expertul.
Din informațiile oficiale reiese că subiectul gazelor nu a fost printre temele principale ale discuțiilor de la Kiev. După întrevederi, Tofan a vorbit despre posibilitatea de a cumpăra gaze ucrainene la prețuri mai mici. Distanța scurtă de transport ar putea reduce costurile pentru Chișinău. În plus, reducerea de 50% acordată de Moldova pentru tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene ar putea servi drept argument în negocieri. Totuși, vizita nu a adus progrese semnificative în acest domeniu.
În schimb, în urma vizitei lui Niculescu la Chișinău, șefii guvernelor celor două țări au anunțat că Moldova ar putea începe peste un an importurile de gaze românești din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră.
Negocierile privind gazele se înscriu în direcția politico-economică generală a guvernului Tofan. Premierul Moldovei a promis să caute gaze ieftine oriunde, dar „numai nu la Putin”.
Cu Kievul, lucrurile sunt mai complicate?
Deși ambele vizite au adus rezultate, contextul politic în care s-au desfășurat este complicat. Relațiile dintre Moldova și Ucraina sunt marcate de criza apei de pe Nistru. Nivelul râului a atins un minim istoric, iar gestionarea resurselor de apă a cerut compromisuri constante între Chișinău și Kiev.
Tensiunile au fost alimentate și de trecerile ilegale ale frontierei Moldovei de către grăniceri ucraineni. Unul dintre cele mai mediatizate incidente a avut loc pe 15 octombrie, când aceștia au intrat pe teritoriul țării în urmărirea unui bărbat care traversa Nistrul înot. Bărbatul a solicitat ulterior azil în Moldova, iar autoritățile moldovenești au deschis un dosar penal pentru trecerea ilegală a frontierei de către grănicerii ucraineni.
„Aceste probleme afectează direct încrederea dintre oameni și instituții. Aprovizionarea cu apă și securitatea frontierelor se reflectă imediat în viața de zi cu zi a cetățenilor, iar gestionarea lor ineficientă poate afecta relațiile bilaterale mai repede decât o dispută diplomatică”, consideră Mihai Isac. Potrivit lui, în problema Nistrului, Chișinăul trebuie să își apere ferm necesitățile de apă și să solicite date credibile despre debitul din lacul de acumulare de pe Nistru, acumularea apei în acesta și deversările de apă. „Este necesară o coordonare permanentă cu Ucraina. La frontieră, poziția trebuie să fie la fel de fermă, iar reprezentanții oricărui stat străin trebuie să respecte suveranitatea Moldovei”, a subliniat expertul.
Tensiuni și mai mari provoacă însă perspectiva separării parcursurilor de aderare la UE ale Moldovei și Ucrainei. Cele două țări avansează împreună spre Uniunea Europeană, dar în Europa se discută tot mai mult despre o posibilă „decuplare”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a pronunțat ferm împotriva acestei idei. Mihai Isac consideră că diplomația moldovenească trebuie să își explice foarte clar obiectivele: continuarea reformelor și valorificarea fiecărei oportunități de apropiere de UE. „În paralel, trebuie păstrate proiectele comune cu Ucraina, cooperarea în domeniul securității și sprijinul politic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”, a menționat expertul.
El a precizat că, după aderarea la UE, Moldova va putea sprijini Ucraina din interiorul instituțiilor europene: „Acesta este unul dintre argumentele pe care Chișinăul ar trebui să le promoveze împreună cu partenerii săi”. În plus, expertul este convins că Chișinăul trebuie să construiască relații bilaterale cu toate statele membre ale UE. „Moldova trebuie să dezvolte o rețea amplă de diplomație bilaterală, astfel încât problemele noastre să fie cunoscute nu doar la Bruxelles, Paris sau București, ci și la Lisabona și Nicosia”, a spus Isac.
Alexei Tulbure, la rândul său, a menționat că regulile în procesul integrării europene sunt stabilite de Bruxelles. „Da, ambele țări avansează împreună. Dar fiecare țară primește o foaie de parcurs separată. Nu este o chestiune de voință politică, ci de realizare a reformelor”, a spus Tulbure. Expertul a atras atenția și asupra faptului că atât în Moldova, cât și, posibil, în Ucraina, principiul aderării la pachet nu este înțeles tocmai corect. „Țările trebuie să coopereze între ele, nu să concureze. De aceea sunt create «pachetele». De exemplu, «Grupul de la Vișegrad». Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria s-au ajutat reciproc în procesul integrării europene și, de aceea, au avansat aproximativ în același ritm. Și noi ne aflăm la același nivel cu Ucraina. Dar în Ucraina este război. Acesta este un precedent serios pentru UE, când este vorba despre integrarea unei țări pe teritoriul căreia se desfășoară acțiuni militare active”, a explicat expertul.
Totodată, el consideră că nici situația de pe Nistru, nici integrarea europeană nu creează probleme serioase în relațiile moldo-ucrainene. Dimpotrivă, a menționat Tulbure, dialogul dintre Chișinău și Kiev este mai fructuos ca niciodată.
Care este relația cu Bucureștiul?
Nici contextul politic din România nu este simplu. Social-democrații (PSD) au preluat controlul asupra guvernului, în timp ce PAS, partidul de guvernământ din Moldova, are relații strânse cu Partidul Național Liberal (PNL), care a pierdut puterea.
PAS a susținut deschis PNL atât la alegerile naționale, cât și la cele pentru Parlamentul European. Totodată, a dezvoltat relații apropiate cu fostul premier liberal Ilie Bolojan, al cărui cabinet a fost răsturnat de PSD. Acum, PAS va trebui să poarte un dialog cu adversarii principalilor săi parteneri politici din România.
„Chișinăul trebuie să interacționeze cu toate instituțiile capabile să susțină interesele Republicii Moldova, indiferent de apartenența lor politică. În guvern domină PSD, însă din componența acestuia fac parte și miniștri independenți, iar în fruntea lui se află un premier independent”, a menționat Isac. Expertul consideră că PAS ar trebui să păstreze relațiile cu PNL, dezvoltând în același timp un dialog direct cu PSD și echipa lui Niculescu: „Guvernul moldovean are obligația de a obține sprijin pentru Moldova, indiferent de simpatiile de partid. Trebuie construite relații de lucru cu premierul, administrația prezidențială, ministerele, parlamentul și autoritățile administrației publice locale din România”.
Alexei Tulbure nu vede probleme serioase în faptul că PSD a preluat controlul asupra Guvernului României: „Politica externă nu se construiește pe preferințe de partid. Altfel, Uniunea Europeană ar fi întrerupt orice dialog cu Moldova atunci când la putere nu se aflau partide proeuropene clasice. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”.
Sunt în pericol relațiile cu vecinii?
Deocamdată, experții nu văd riscuri majore pentru relațiile Moldovei cu Ucraina și România și apreciază pozitiv cele două vizite. Alexei Tulbure consideră însă că situația s-ar putea schimba dacă trupele ruse ar ajunge la frontiera cu Moldova, iar în România ar veni la putere suveraniștii.
„Nivelul de susținere pentru partidul AUR în România crește într-adevăr. Ei au șanse serioase să obțină majoritatea în cazul unor alegeri anticipate. Nu este exclus să înceteze sprijinul pentru Ucraina. Din UE, desigur, nu vor ieși, dar România va deveni una dintre «țările problematice». Nu ar trebui să contăm pe faptul că AUR va susține aspirațiile europene ale Moldovei”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
