Incendiul din zona de excludere de la Cernobîl nu prezintă pericol pentru Moldova? Precizările Agenției de Mediu

Un atac cu drone rusești din 7 mai a provocat un incendiu de vegetație de proporții în zona de excludere a Centralei Nucleare de la Cernobîl. Autoritățile Republicii Moldova au comunicat pe 9 mai că pe teritoriul țării noastre nu a fost înregistrată creșterea fondului radioactiv sau poluarea aerului cu produse rezultate din ardere. În plus, specialiștii menționează că masele de aer se deplasează în direcția nord-est, astfel încât fumul provocat de incendiu nu ar trebui să ajungă în Republica Moldova.

La locul incendiului au fost descoperite fragmente ale două drone. Agenția de Stat a Ucrainei pentru Administrarea Zonei de Excludere a anunțat că suprafața afectată de incendiu a depășit 1 100 de hectare. În pofida incendiului, sistemul de monitorizare radiologică nu a înregistrat depășiri ale nivelurilor de control ale dozei echivalente de radiații gamma.

„Fondul radioactiv în zona incendiului este cuprins între 0,19 și 0,35 microsieverți pe oră (μSv/h)”, au comunicat reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Agenția de Mediu din Republica Moldova a confirmat, la rândul său, că indicatorii radiației se mențin în limite normale. Pe fondul informațiilor despre incendiu, instituția a publicat un comunicat în care a asigurat cetățenii că datele monitorizării calității aerului nu indică o creștere a concentrației particulelor în suspensie sau a altor poluanți atmosferici asociați incendiilor de vegetație.

„Potrivit modelelor de dispersie atmosferică și analizelor meteorologice disponibile, masele de aer se deplasează către regiunile de nord-est, fără a exista riscul transportării norului de fum asupra teritoriului Republicii Moldova”, a menționat instituția.

Serviciile ucrainene dau, de asemenea, asigurări că în zona de risc se află doar persoanele implicate în stingerea incendiului din zona de excludere. Este vorba în primul rând despre pompieri și personalul care poate intra în contact cu produsele rezultate din ardere și cu praf potențial radioactiv.

Totodată, experții ucraineni nu văd amenințări pentru locuitorii Kievului și ai regiunilor învecinate, chiar și în condițiile în care, potrivit estimărilor specialiștilor, incendiul ar mai putea dura până la două săptămâni — în funcție de condițiile meteorologice și ritmul intervenției pompierilor.

„Astfel de incendii au mai avut loc și anterior. Însă chiar și în capitală nivelurile de poluare au fost mult sub limitele admise. Judecând după informațiile de care dispunem acum, nu există motive de îngrijorare”, a declarat doctorul în științe biologice Oleg Bondarenko, fost director al Centrului Radioecologic de la Cernobîl și fost membru al Comisiei Naționale pentru Protecția Radiologică a Populației din Ucraina, pentru DW.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: