În ultimii opt ani, în Moldova a crescut incidența prin hepatita C cronică. Epidemiologii susțin că acesta este un semnal că sistemul de identificare a persoanelor bolnave a început să funcționeze mai bine și mai activ. În același timp, tot mai multe persoane bolnave pot să beneficieze de tratament și să scăpe de virus pentru totdeauna. NM a analizat, de ce ar mai avea nevoie Moldova pentru a combate definitiv acest virus și de ce doar achiziția pastilelor s-a dovedit a fi insuficientă.

Incidența: hepatita C cronică este tot mai mare

Hepatita C este o afecțiune a ficatului care poate decurge sub formă acută și cronică, iar nivelul gravității poate fi diferit. De notat că cele mai periculoase consecințe ale hepatitei C sunt: în lipsa unui tratament, aceasta provoacă ciroza sau cancerul hepatic.

Cele mai multe cazuri de hepatită depistate astăzi în Moldova sunt cronice. Silvia Stratulat, șefa secției supravegherea epidemiologică HIV/SIDA și hepatitelor virale a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2019 s-au depistat 2957 de cazuri de îmbolnăvire cu hepatită. Doar în 139 de cazuri au fost forme acute ale infecției. În total, peste 13 mii de persoane sunt bolnave de hepatita C cronică. Anual, de la 600 până la 800 de persoane decedează din cauza consecințelor hepatitelor virale, inclusiv a hepatitei C.

Deocamdată, Moldova reușește doar parțial să facă față hepatitei C. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, incidența prin formele acute ale hepatitei C în Moldova este în scădere: de la 2,95 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2004 până la 0,85 cazuri în anul 2019.

Cele mai mari rate de infectare rămân a fi în raioanele Ocnița (3,78 la 100 de mii), Fălești (3,2), Dondușeni (2,53), Anenii Noi (2,4), Taraclia (2,2), Glodeni (1,7), precum și la Chișinău (1,5).

În care raioane s-au înregistrat cele mai multe cazuri de hepatita C acută în anul 2019?

Cazuri la 100 mii de locuitori

Ocnița – 3,78

Fălești – 3,2

Dondușeni – 2,53

Anenii Noi – 2,4

Taraclia – 2,2

Glodeni – 1,7

Chișinău – 1,5

• Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

Potrivit unui studiu efectuat în anul 2019, 62 la sută dintre cei care s-au îmbolnăvit de hepatita C acută sunt orășeni, 55 la sută sunt bărbați, iar 58% dintre pacienți au depășit vârsta de 40 de ani. Silvia Stratulat a menționat că în anul 2019, nu au fost înregistrate cazuri de hepatita C acută printre consumatorii de droguri, deși aceștia sunt considerați principalul grup de risc. De notat că hepatita C se transmite prin sânge. Ea poate fi contractată, de exemplu, prin utilizarea acelorași accesorii de bărbierit sau instrumente medicale insuficient sterilizate.

Totodată, indicele morbidității prin hepatita C cronică în Moldova a crescut în ultimii ani. Dacă în anul 2011, la 100 mii de locuitori reveneau 17,18 cazuri de contaminare, în anul 2019, erau deja 28,3 cazuri.

Potrivit lui Stratulat, prezența unei forme cronice de hepatita C demonstrează faptul că o persoană s-a contaminat cu mult înainte de depistarea afecțiunii. Iar aceasta înseamnă că creșterea numărului de bolnavi „denotă faptul că în această perioadă, măsurile de depistare și de înregistrare a cazurilor au devenit mai intense”. Ea susține că, accesul la diagnosticul maladiei este mai mare.

Tratamentul și diagnosticul: acces limitat?

Până în anul 2016, în Moldova, tratamentul contra hepatitelor virale, inclusiv contra hepatitei C, cuprindea doar 300 de persoane anual. Durata tratamentului era de 12 luni, putea provoca numeroase efecte adverse și statul cheltuia câteva zeci de mii de dolari pentru fiecare pacient. După aceasta, în țară au început să fie aduse generice (analoge) ale medicamentelor mai noi și mult mai accesibile, cu substanțele active Ledipasvir, Sofosbuvir și Daclatasvir.

Conform datelor  Ministerului Sănătății, din momentul implementării noilor protocoale medicale – din 2016 până în 2019 – 15 637 de persoane din Moldova s-au vindecat definitiv de hepatitele B, C și D. Peste 3 mii de persoane beneficiază deja de tratament gratuit în fiecare an. Alți 2128 de pacienții administrează aceste pastile chiar în acest moment.

Astăzi, pentru a beneficia de tratament, pacienții trebuie să se adreseze la medicul infecționist din policlinica de la locul de trai,. Pentru aceasta, este nevoie de pașaportul valabil și de polița de asigurare medicală.

Medicul va elibera îndreptare pentru analize: analiza biochimică a ficatului, analiza generală a sângelui, testul care cuantifică încărcătura virală prin tehnologia PCR, genotiparea virusului, analizele de hepatita B și D, precum și fibroscanul hepatic. Ultimul test permite determinarea nivelului de inflamație a ficatului. Comparativ cu celelalte teste, în Moldova fibroscanul încă nu se face în baza poliței de asigurare medicală. Acesta se face cu plată, la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală din Chișinău: procedura costă aproape 800 de lei.

Menționăm că rezultatele fibroscanului, cele ale determinării genotipului și ale încărcăturii virale vin doar peste o lună. Ele trebuie prezentate medicului infecționist de la policlinică, iar acesta va expedia documentele adunate la Ministerul Sănătății. Acolo, timp de două săptămâni, o comisie specială le va examina și va decide – să se ofere tratament gratuit sau nu.

Apropo, în pofida incidenței mari prin hepatita C cronică înregistrată în regiune, screeningul populației din Moldova încă nu a fost efectuat. Hepatologul Adela Țurcanu, doctor în medicină, a menționat pentru NM că în medie, aproape 70 la sută dintre persoanele infectate cu hepatitele virale nu știu despre boala lor. „Aceasta poate fi depistată întâmplător. De exemplu, când aceste persoane se adresează la medic cu alte ocazii. Adesea se adresează deja în stadii grave, când se ajunge la ciroză sau cancer hepatic”, a precizat medicul. Astfel,  pot beneficia de tratament la timp în primul rând cei care demult știau despre diagnosticul lor.

Abia din luna august 2020, Ministerul Sănătății a început să testeze grupurile de risc.

Ce-i posibil de făcut?

În strategia de combatere a hepatitelor virale pe care Moldova a aprobat-o în anul 2017, se spune că printre sarcinile documentului este: până în anul 2021, să fie diminuat cu 50 la sută nivelul incidenței prin hepatitele virale și să fie asigurat accesul la tratament pentru cel puțin 50 la sută din pacienți. Obținerea acestor cifre este încă prea puțin probabilă. În opinia experților, pentru victoria finală asupra hepatitei C în Moldova este necesară aprofundarea diagnosticului și îmbunătățirea accesului la tratament.

Să se efectueze screeningul total

În opinia Luciei Pârțână, medic infecționist, coordonator de programe la Centrul PAS, în Moldova ar trebui să fie elaborată o strategie cuprinzătoate a screeningului populației. Identificarea bolnavilor de hepatită va favoriza stoparea răspândirii infecției.

Medicul hepatolog Adela Țurcanu este de aceeași părere. În opinia sa, în cazul unui sistem de tratament suficient de bine stabilit, este foarte important să „calculăm pacienții” în mod activ. Ea este sigură că la o populație de 3 milioane de locuitori ai Moldovei, screeningul pentru identificarea hepatitei ar putea fi susținut de toți, nu numai de persoanele din grupurile de risc. Totodată, ea consideră că Ministerul Sănătății ar trebui să lucreze nu doar cu hematologii și infecționiștii, dar și cu medicii de familie și alți specialiști din raioane, ca aceștia să contribuie la identificarea bolnavilor.

Să fie simplificată procedura de selectare a beneficiarilor de tratament

Potrivit afirmațiilor medicului hematolog Adela Țurcanu, din cauza procesului îndelungat de colectare a datelor la Ministerul Sănătății, tratamentul pentru pacienți ar putea fi acceptat și peste 1-3 luni de la depistarea bolii. Medicul subliniază că astfel, „pacienții pierd timpul” și  îi supun pe cei apropiați unui risc mai mare. Aceasta se referă mai ales la formele acute ale maladiei. Țurcanu consideră că ar trebui să fie simplificată o parte a procedurilor birocratice.

Să fie decentralizate analizele

Unele analize necesare pentru obținersea tratamentului contra hepatitei pot fi efectuate doar la Chișinău. În opinia lui Țurcanu, ar trebui să se facă în așa fel ca pacienții să nu mai fie nevoiți să vină în capitală din toate regiunile țării, ci să poată face analizele la locul de trai. Ea mai spus că acest lucru ar accelera și obținerea rezultatelor.

Să se spună că hepatita C nu este fatală

Ruslan Poverga, directorul general al Asociației „Inițiativa Pozitivă” (reunește pacienții cu HIV, hepatita C și persoanele dependente de droguri), consideră că în cazul Moldovei, „e prea puțin pur și simplu să cumperi o grămadă de pastile”. El afirmă că pentru majoritatea celor bolnavi de hepatita C, tratamentul încă se asociază cu medicamentele de tip vechi, care provocau efecte adverse dure: de la căderea părului până la dereglări psihice. Potrivit afirmațiilor sale, anume din această cauză, în anul 2019, unele medicamente contra hepatitei C  nu au fost solicitate.

Poverga consideră că în țară ar trebui să fie organizate campanii informaționale în serie, pentru ca toți să știe că „hepatita nu este fatală și că ea poate fi tratată în mod gratuit”. El a mai spus că acum se duc negocieri cu Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru ca în bugetul pentru anul viitor să fie prevăzute mijloace pentru informarea populației.

Toate analizele pentru depistarea hepatitei C să fie gratuite

Директор департамента адвокации «Позитивной Инициативы» Евгений Александрович Голощапов отметил, что пока протоколы лечения гепатита C предполагают анализы, которые не покрываются медполисом. В частности, платное обследование на аппарате «Фиброскан» обходится в 800 леев, и его не могут оплатить экономически не защищенные пациенты. Таким образом, они не могут получить бесплатное лечение, потому что даже при подтвержденном диагнозе у них нет возможности собрать все необходимые для этого анализы и документы.

Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, directorul Departamentului Advocacy, AO „Inițiativa Pozitivă”, a menționat că deocamdată, protocoalele de tratament al hepatitei C presupun analize care nu sunt acoperite de polița de asigurare medicală. De exemplu, investigația cu plată prin dispozitivul „Fibroscan” costă 800 de lei și acesta nu poate fi achitat de pacienții care nu sunt protejați din punct de vedere economic. Astfel, ei nu pot beneficia de tratament gratuit, pentru că chiar și în cazul diagnosticului confirmat, ei nu au posibilitatea să colecteze toate testele și documentele necesare în acest caz.

„Noi considerăm că pe de o parte, nu este echitabil în raport cu pacienții fără posibilități financiare prea mari, pentru că nu corespunde criteriului „accesibilitatea economică” a dreptului la sănătate. Pe de altă parte, autoritățile au declarat hepatita C o afecțiune cu pericol social, contagioasă și și-au asumat angajamentul de a trata în mod gratuit locuitorii țări”, a subliniat Evghenii Alexandrovici Goloșceapov. El insistă asupra faptului că și tratamentul, și diagnosticul hepatitei C ar trebui să fie gratuite totalmente.