Максим Андреев, NewsMaker

Indicele privind Situația Presei: În 2022, mass-media a fost afectată de probleme grave

În 2022, situația mass-mediei din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave. Chiar dacă, comparativ cu anii precedenți, a fost înregistrată o ușoară evoluție a stării presei din Republica Moldova, progresul înregistrat nu poate fi calificat drept o tendință stabilă, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2022, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) marți, 31 ianuarie.

Documentul este elaborat pentru al șaptelea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova. Starea presei autohtone a fost apreciată de 14 evaluatori cu un punctaj ce nu a ajuns nici la jumătatea celui necesar (60 de puncte) pentru a atesta că legislația media este suficientă și eficientă, că presa activează în condiții economice propice sau că jurnaliștii își desfășoară munca în condiții de securitate deplină.

Raportul arată, între altele, că la factorii vechi de influență asupra securității presei și a jurnaliștilor s-au adăugat probleme noi, generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Raportul arată că legile ce guvernează activitatea mass-mediei au fost modificate/completate cu norme legale noi, necesare și oportune. Aplicarea defectuoasă a legislației rămâne însă o problemă majoră, vulnerabilizând cel mai mult asigurarea accesului la informații de interes public. Totodată, evaluatorii ISPM au subliniat că Adunarea Populară a Găgăuziei a continuat să legifereze prevederi ce sfidează principiile și standardele legislației naționale și comunitare.

Studiul mai relevă modul în care contextul politic, cel social și economic, tensionate pe tot parcursul anului 2022, au influențat activitatea presei.

Metodologia ISPM cuprinde șapte indicatori relevanți realităților media din Republica Moldova: cadrul juridic de reglementare; contextul politic; mediul economic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică; securitatea jurnaliștilor. Această metodologie permite radiografia presei în ansamblu, dar și a fiecărui aspect separat, precum și determinarea zonelor în care sunt necesare intervenții pe măsură să remedieze condițiile de activitate a mass-mediei, pentru ca presa să fie capabilă să-și îndeplinească angajamentele care-i revin. Realizarea an de an a Indicelui arată evoluția sau, după caz, involuția situației în timp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: