Inspectoratul pentru Protecția Mediului va avea un nou șef. Cine este Dorin Poverjuc și ce avere declară

Directorul Agenției de Mediu, Dorin Poverjuc, a fost numit șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM). Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 17 decembrie.

În cadrul ședinței, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a propus eliberarea lui Poverjuc din funcția de director al Agenției de Mediu și numirea lui la conducerea IPM, începând cu data de 6 ianuarie 2026.

„În funcția de conducător, domnul Dorin Poverjuc are obiective clar trasate, unul dintre acestea fiind creșterea capacității de control a instituției, precum și punerea în aplicare a reformei propuse”, a spus Hajder.

Numirea a fost susținută de Cabinetul de miniștri cu vot unanim.

Potrivit CV-ului său, Dorin Poverjuc a făcut studii de licență în domeniul ecologic la Institutul de Științe Reale din Chișinău, în perioada 2000-2004. După obținerea diplomei de licență, a făcut un masterat în Științe economice la Academia de Administrare Publică.

Poverjuc și-a început cariera la Agenția Ecologică Centru din Chișinău, activând în calitate de specialist în Secția juridică între anii 2004-2006. În perioada 2007-2018, a lucrat la Inspectoratul Ecologic de Stat, deținând mai multe funcții, iar între 2018 și 2021 a fost șef al Serviciului de audit și securitate internă din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Poverjuc a fost director adjunct al Agenției „Moldosilva” în perioada martie-iunie 2022, apoi director interimar în iunie-iulie 2022. Poverjuc a devenit director adjunct al Agenției de Mediu în august 2023, iar în februarie 2024 a preluat funcția de șef al instituției.

CV Dorin Poverjuc_page-0001 by Ana-Maria

Potrivit declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2024, Dorin Poverjuc a ridicat un salariu de 401 499 de lei de la Agenția de Mediu și o leafă de 40 513 de lei de la IPM. De asemenea, acesta a primit indemnizații de 29 500 de lei, 29 790 de lei și 34 677 de lei de la întreprinderile de stat pentru silvicultură Pădurea Domnească, Silva-Sud Cahul și, respectiv, Nisporeni-Silva.

Dorin Poverjuc nu a declarat niciun imobil. În schimb, soția lui este proprietara unui apartament de 89,6 m2, care este evaluat la 573 641 lei. Aceasta mai deține o Toyota RAV4 fabricată în 2021 și dobândită în 2024, valoarea de piață a căreia este estimată la 450 000 de lei.

De asemenea, anul trecut, soția lui Poverjuc a primit două donații în mărime de 1 550 și 10 000 de euro. Femeia a ridicat și un salariu de 134 280 de lei de la compania Webziper.

declaration_20251217_160048 by Ana-Maria

Amintim că funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului a devenit vacantă după ce Ion Bulmaga a demisionat. Anterior, Bulmaga a declarat că a decis să demisioneze după ce ministrul Mediului i-a spus că nu se regăsește în componența echipei sale. Ulterior, Gheorghe Hajder a declarat că IPM „are nevoie de o viziune nouă” și „un ritm mai accelerat” în contextul procesului de integrare europeană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: