plahotniuc.md

Întâlnire imposibilă între Plahotniuc și Țuțu în penitenciarul 13: explicațiile șefului IGP

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, deținut în penitenciarul nr. 13 din capitală, nu ar putea interacționa cu Vladimir Andronachi și nici cu Constantin Țuțu. Ultimul se află în izolatorul poliției, nu la penitenciarul nr. 13. Mai mult, celula în care se află Plahotniuc este izolată. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 5 octombrie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Actualizare: Pe 6 octombrie, pentru NewsMaker, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor a precizat că Țuțu se află deja la Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Actualizare: Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, a precizat pentru NewsMaker că ex-deputatul democrat Constantin Țuțu se află, în prezent, la Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Știrea inițială:

În timpul emisiunii, Cernăuțeanu a fost întrebat dacă ex-deputatul democrat Constantin Țuțu se află la penitenciarul nr. 13, unde este deținut Plahotniuc și fostul parlamentar PDM, Vladimir Andronachi.

„Nu, cel puțin la moment – în această perioadă de reținere de 72 de ore, este în izolatorul de detenție provizorie din cadrul subdiviziunilor poliției”, a răspuns șeful IGP, adăugând că ulterior instanța de judecată, la solicitarea procurorilor, va stabili locul de amplasare în cazul în care va fi admis un demers de aplicare a arestului preventiv. „Deja instanța va decide, este 13 sau este un alt izolator”, a menționat Cernăuțeanu. Șeful IGP a mai spus că nu se exclude faptul că Plahotniuc „are nevoie” de Țuțu în penitenciar, „cum a avut nevoie și în alte circumstanțe”.

Întrebat cât de real este ca toate aceste persoane să se întâlnească în penitenciarul nr. 13, Cernăuțeanu a răspuns: „Din ce cunosc eu din activitatea instituțiilor penitenciare, nu este posibil ca aceste persoane să se intersecteze în spațiul închis al penitenciarului nr.13. Sunt cazați diferit și nu au tangență și interacțiuni în proces. (…) Sunt alte spații de plimbare, separate, din câte cunosc”.

La întrebarea dacă Plahotniuc se află în celula în care a stat anterior fostul premier Vlad Filat, Cernăuțeanu a răspuns: „Nu pot să confirm sau să infirm. Cel puțin din anumite comunicări care au fost și cu colegii de la ANP, din câte cunosc nu este aceeași celulă”.

Întrebat dacă celula în care se află Plahotniuc are contacte cu celelalte celule, șeful IGP a spus: „Din câte cunosc, sunt un număr de celule mai izolate care nu intră în cercul tuturor celulelor din penitenciarul 13. (…) Trebuie să înțelegem că în funcție de trecutul sau activitățile care le-a avut persoana se întreprind anumite acțiuni de securitate de către colegii de la penitenciare, pentru a o proteja sau nu admite alte forme de interferență în raport cu aceste persoane. Nu înseamnă că are un tratament mai privilegiat decât alte persoane, dar sunt asigurate elementele de securitate și în raport cu aceste persoane, dar și pentru ceilalți deținuți care se află în acele locații”.

La întrebarea ce se întâmplă dacă, peste o lună, Plahotniuc este eliberat din penitenciar în arest la domiciliu, Cernăuțeanu a spus că aceasta „depășește competența poliției”. „Dacă, într-un mandat al instanței de judecată care va decide – să admitem ipotetic – eliberarea acestuia, poliția nu are dreptul în primul rând de a da careva recomandări instanțelor de judecată. (…) Dacă va stabili brățara, va fi aplicată brățara și monitorizată brățara. Va fi stabilită nepărăsirea încăperii, va fi respectat și asigurat acel proces”, a adăugat șeful IGP.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Grecia, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Cu toate acestea, pe 15 septembrie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Țuțu are interdicție de a părăsi Grecia. Pe 2 octombrie, Constantin Țuțu a fost reținut la intrarea în Republica Moldova și plasat în izolator „pentru traversarea ilegală a frontierei Republicii Moldova”. Potrivit IGP, acesta s-a aflat în ultima perioadă în stânga Nistrului. După ce a aflat că este vizat într-o cauză penală pornită pe acest fapt, a traversat ilegal frontiera cu Ucraina și a încercat, prin intermediari, să influențeze polițiști de frontieră moldoveni pentru a-i fi permisă trecerea fără impedimente în Moldova. Pe 4 octombrie, Țuțu a fost plasat în arest pentru 30 de zile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: