Imagine simbol

Într-o secție de votare din Găgăuzia bate vântul: nici un om nu a ieșit la vot. CEC declară scrutinul valabil în 178 de localități

Din cei 650 de locuitori cu drept de vot din Chioselia Rusă, sat din UTA Găgăuzia, nici un om nu și-a exercitat dreptul la vot, până la ora 13:00. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, care a făcut totalurile scrutinului până la această oră. Caraman susține că în 178 de localități în care se desfășoară turul doi al alegerilor locale, prezența la vot a depășit 20 la sută din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Respectiv, aici alegerile pot fi declarate valabile.

Potrivit CEC, până la ora 13:00, peste 162 de mii de moldoveni și-au exercitate dreptul la vot, prezența la urne fiind comparabilă cu cea din primul tur al scrutinului.

„Per ansamblu, procesul decurge într-un regim obișnuit, fără incidente semnificative care să influențeze desfășurarea scrutinului”, a declarat Angelica Caraman.

Cea mai mare rată de participare a fost înregistrată în localitatea Corjova din raionul Dubăsari. 41% din alegătorii înscriși pe listele electorale și-au exercitat dreptul la vot, până la ora 13:00. La polul opus se află localități din Găgăuzia și Taraclia. În satul Chioselia Rusă din Găgăuzia nici un om nu și-a exercitat deocamdată dreptul la vot, iar timp ce prezența la urne în satul Cotovschi nu se ridică la nici un procent, către ora 13:00. O prezență scăzută la vot a fost înregistrată și în localitatea Salcia din raionul Taraclia. Potrivit CEC, puțin doar peste 2% din alegători au ales să iasă la votare.

În cele opt suburbii ale capitalei, care își aleg primarii din turul 2, prezența la vot este de 16%. Cei mai activi alegători sunt la Vadul lui Vodă, iar cei mai pasivi – la Bubuieci.

La Bălți au votat până la această oră circa 12 la sută din numărul total de alegători, iar la Comrat – 18%.

Și la acest scrutin, cei mai activi sunt persoanele de vârsta a treia, iar cei mai pasivi – tinerii de până la 25 de ani.

Menționăm că Republica Moldova desfășoară duminică, 19 noiembrie, turul doi al alegerilor locale generale. Scrutinul are loc în 273 de localități din țară, în care la alegerile din 5 noiembrie niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi declarat învingător din primul tur. Pentru cele 273 de mandate de primar în turul doi candidează 544 de persoane, 386 dintre candidați sunt bărbați și 158 sunt femei. Din totalul candidaților la funcția de primar, 56 sunt independenți, iar 488 reprezintă o formațiune politică. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: