Investigație: Afacere rusească cu cetățenia României pentru €7 500. Firma căreia îi face publicitate Sobciak, cu legături în R. Moldova

HotNews.ro, într-o investigație, a dezvăluit „pe ce se bazează firmele care le promit rușilor obținerea frauduloasă a cetățeniei română”. Publicația a apelat la omul de afaceri Akerov Kim, aflat în Ufa, capitala Republicii Bașchiria din Federația Rusă. Kim a explicat publicației, care s-a prezentat „Xenia” și care avea nevoie de cetățenia română, ce trebuie să întreprindă pentru a face rost de document. „Este un document eliberat de arhiva Serviciului Stării Civile (n.r.- din Republica Moldova), cu toate ștampilele și apostilă”, a spus omul de afaceri, la întrebarea „Xeniei” dacă va fi legal documentul.

„Omul de afaceri îi explică în limba rusă unei femei care s-a recomandat „Xenia” cum poate să-i facă rost de cetățenie română, atât pentru ea, cetățean moldovean, dar și pentru sora mai mare și soțul acesteia, cetățeni ai Federației Ruse”, a menționat publicația.

Potrivit sursei, Kim este managerul companiei Mirsee care, oficial, se ocupă cu facilitatea emigrării rușilor. Printre serviciile oferite se numără și obținerea cetățeniei române.

„- „Xenia”: Cum demonstrăm, așadar, că am avut rude pe teritoriul României până în 1940?

– Kim: V-am dat lista documentelor pe care trebuie să le strângeți. Treaba noastră va fi nu doar să întocmim un dosar, dar și să căutăm rudele. În listă este menționat certificatul de naștere al părinților dumneavoastră.

Acolo sunt menționați bunicii, pentru care noi vom căuta informații prin arhive. Milioane de oameni s-au născut în perioada 1917-1940. Este o arhivă întreagă. Noi căutăm după numele de familie, după anumiți „parametri”. Noi găsim și eliberăm un document, adevărat, al unui om existent cu parametrii potriviți și apoi apostilăm acest document.

– „Xenia”: Spuneți dacă asta este legal, pentru că nu vreau să am probleme…

– Kim: Sigur că e legal. Este un document eliberat de arhiva Serviciului Stării Civile (n.r.- din Republica Moldova), cu toate ștampilele și apostilă. Știți ce e apostilarea – este confirmarea din partea statului a veridicității unui document. Orice verificare, chiar și din partea Interpolului, deși e mai puțin probabil că va fi asta, va confirma aceste documente.

– „Xenia”: Adică voi găsiți în arhive persoanele potrivite după anumiți parametri și le prezentați drept rudele mele?

– Kim: Da, complet după parametri. Nu suntem o companie care cu 3-4 mii de euro desenează documentele în photoshop”.

Publicația din România a precizat că managerul firmei din Ufa pretindea astfel că îi va inventa clientei sale și familiei acesteia din Rusia rădăcini românești, în așa fel să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei românești, care vorbește despre redobândirea cetățeniei pentru „descendenți de până la gradul 3”.

Mai departe, „Xenia” a vrut să afle cum va putea totuși depune jurământul atâta vreme cât nu cunoaște limba română. Kim i-a explicat că are un curs gratuit de studiere selectivă a limbii române, anume pentru depunerea jurământului și pentru a răspunde la întrebările membrilor Comisiei de Cetățenie.

Textul jurământului nu trebuie învățat, trebuie doar repetat după ceea ce este scris. Trebuie să știți limba doar pentru a răspunde la întrebări. Nu există o lista de întrebări prestabilită. Nu e neapărat să știți ce să răspundeți, important e să înțelegeți. De exemplu, răspunsul poate fi: „eu nu am trăit în România, eu nu pot să știu asta”, i-a explicat directorul companiei. Toate aceste servicii ar fi costat-o pe „Xenia” 7500 de euro, bani care însă ar fi fost returnați în caz de eșec.

„Xenia” se lămurise deja, dar în momentul în care se pregătea să închidă convorbirea, afaceristul s-a hotărât să pluseze cu o nouă ofertă:

Jurământul este cea mai importantă parte, nu colectarea documentelor. Aproape 30% dintre candidați sunt refuzați în obținerea cetățeniei pentru că nu sunt gata după criteriul de limbă. Moldovenii nu au aceste probleme, pentru că limba lor este foarte asemănătoare, aș spune chiar identică.

Puteți învăța limba special pentru jurământ. Dar este și o altă opțiune, garantată. Asta nu costă puțin, dar eu răspund cu capul meu. Prețul este de 5500 de euro pentru fiecare solicitant care are peste 18 ani. Avansul este 500 de euro.

Confirmați că veți depune (jurământul – n.r.) fără limbă. Veniți liniștită la jurământ, cu invitația, cu documente. Intrați. Vă așezați. A cântat imnul. V-au chemat. Președintele (Comisiei pentru Cetățenie – n.r.) nu vă va întreba nimic. O să vă spună: „Citiți jurământul”. Cuvântul cheie este „citiți jurământul”.

Dacă spune asta, gata, cetățenia este în buzunarul dumneavoastră. El nu va întreba nimic, el deja știe. Evident că acești bani nu ajung la mine, sunt pentru „tovarășul președinte”. Este vorba de membrii Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției (…) Sunt români, dar sunt, la fel, oamenii din Europa de Est, ei iubesc banii”, a spus Kim.

Discuția dintre „Xenia” și Kim s-a încheiat, urmând ca femeia să se sfătuiască cu rudele din Rusia pentru a vedea dacă vor continua demersurile.

Ce nu știa Kim este faptul că „Xenia” este un reporter HotNews care documenta modul în care cetățenia română a ajuns o marfă scoasă la vânzare în Federația Rusă, mai ales după 24 februarie 2022.

Ca exemplu, potrivit sursei, serviciile promise de Mirsee sunt promovate pe canalul de YouTube al cunoscutei jurnaliste ruse Xenia Sobciak, cu peste 3,2 milioane de abonați. Ai putea zice că vorbim despre o firmă cu experiență dacă a ajuns să-și facă reclamă pe canalul unei vedete. De altfel, chiar Kim i-a spus „Xeniei” de la HotNews.ro că lucrează în domeniul perfectării documentelor pentru cetățenie de mai bine de șapte ani.

Potrivit sursei, avantajele obținerii cetățeniei unui stat membru al UE sunt evidente pentru ruși. După începutul războiului și mobilizarea lansată de Putin mizele au crescut exponențial.

În acest context, într-un răspuns din 12 octombrie 2022, la o interpelare făcută de deputatul USR Ștefan Lorincz, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a confirmat pentru sursa citată că în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care au depus cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1590. În 2021 numărul cererilor a fost 2017, iar în 2020- 1032.

În ceea ce privește numărul cererilor aprobate pentru cetățeni născuți în Rusia, acesta a fost 687 în 2022, 819 în 2021, 952 în 2020.

Revenind la cazul companiei Mirsee, al cărui director i-a spus reporterului HotNews.ro că-i poate face rost de cetățenie română pentru 7500 de euro, această firmă are și un sediu declarat în București, pe Calea Victoriei nr 155, potrivit propriului site.

La adresa respectivă am găsit un bloc cu multe scări în care, într-adevăr, sunt sedii de firme, judecând după anunțurile postate la intrare. Multe sunt studiouri de videochat. Compania Mirsee nu are însă nicio firmă la vedere. Mai departe, am sunat pe numărul de WhatsApp afișat pe site, de data asta în calitate jurnaliști. Ni s-a răspuns să scriem ce anume vrem, în limba engleză. Am cerut să ne întâlnim cu un reprezentant al firmei din București, dar răspunsul a fost să luăm legătura cu „the head office”. Am cerut apoi un număr de telefon al sediului central și, surpriză, am primit, tot pe WhatsApp, un screenshot cu datele de contact ale unei alte firme „International Expert””, au menționat jurnaliștii, în investigație.

După câteva secunde, dându-și probabil seama de eroarea făcută, persoana de la celălalt capăt al convorbirii a șters mesajul.

La o simplă căutare pe Google, jurnaliștii au aflat că „International Expert” este tot o companie care promite obținerea cetățeniei române pentru persoane din CSI și care are birouri în Moscova, Kiev, Minsk, Almatâi (Kazahstan), Sofia și București.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: