iute Moldova la 17 ani: O poveste despre oameni, încredere și transformare

Pe 5 iunie 2025, iute Moldova marchează 17 ani de activitate – o etapă semnificativă pentru una dintre cele mai inovatoare companii de pe piața financiară nebancară din Republica Moldova. De la primele credite de consum acordate în format tradițional, până la  transformarea într-un lider digital regional, parcursul iute Moldova este o lecție despre adaptare, curaj, orientare spre client și multă implicare socială. Despre momentele care au contat, inovațiile care au schimbat regulile jocului și despre planurile de viitor am discutat cu Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova.

Dle Sergiu Sobuleac, cum ați descrie iute Moldova în momentul actual – ce reprezintă compania azi, dincolo de servicii financiare?

iute Moldova este parte a unui Fintech Internațional – Iute Group – ce deservește peste 900 mii clienți în 4 țări europene. În prezent suntem o prezență consolidată, situându-ne în TOP 3 pe piața serviciilor financiare nebancare din Republica Moldova. Am crescut constant în acești ani – de la credite nebancare oferite în format tradițional, la credite de consum 100% online, opțiuni de plată în rate la peste 1000 de parteneri în toată țara, intermediere în asigurări și soluții integrate pentru clienți și parteneri. Am reușit prin investiții continue în tehnologie și, mai ales, în oameni.

Pentru noi, creșterea înseamnă clienți mulțumiți, nu doar cifre mari. Construim relații de încredere, pe termen lung, bazate pe transparență, etică și digitalizare. Suntem, probabil, singura companie de creditare nebancară de pe piață care utilizează modele statistice și de prognoză a anumitor tendințe, necesități, schimbări comportamentale ale clienților noștri, cu scopul de a le oferi soluții de finanțare personalizate.

Cred că este important să menționez că iute Moldova se implică tot mai mult și în viața socială a comunității, inclusiv prin participare activă la educația financiară a tinerilor.

Despre acest aspect al activității dvs. vom vorbi neapărat. Să rămânem puțin la orientarea spre clienți pe care ați menționat-o. Ce a însemnat, în termeni concreți, procesul de digitalizare pentru voi și pentru clienții voștri în ultimii ani?Afirm cu mândrie că iute Moldova a fost prima companie din domeniul financiar nebancar care a lansat o aplicație mobilă ce oferă clienților acces la servicii de creditare 100% online, fără hârtii și fără deplasări. Astăzi Myiute numără peste 400 mii descărcări și 100 mii utilizatori activi. Privind spre viitor, vrem să dezvoltăm Myiute într-o aplicație completă – prin care clienții să își poată gestiona creditele, plățile, asigurările și chiar accesa servicii bancare.

La iute Moldova am automatizat procesele de onboarding, de aplicare și aprobare a creditelor, astfel încât peste 60% dintre creditele oferite pentru procurarea bunurilor și serviciilor la parteneri și peste 10% dintre creditele de consum sunt aprobate instant.

Acest lucru înseamnă că, clienții pot beneficia de serviciile noastre fără vreun efort substanțial, fără o tonă de acte și fără a se deplasa la oficiile noastre, semnând totul online. Menționez aici că, peste 90 la sută din contractele de credit sunt astăzi semnate online, prin intermediul aplicației mobile Myiute. 

Și, ca să vă dau un exemplu, aplicarea pentru un credit de consum este extrem de simplă: este necesar ca utilizatorul sa descarce aplicația mobila Myiute de pe Google sau App Store, să se autentifice (în cazul in care este deja client iute) sau să treacă procesul de identificare (unul foarte simplu si rapid, doar cu datele din buletin). Apoi, cu ajutorul calculatorului de credit, acesta poate alege suma și termenul potrivite (până la 300 mii lei pentru termene de până la 60 luni), transmite cererea și obține aprobarea instant sau în mai puțin de 10 minute, cu ajutorul unui consilier iute. Iar în cazul plăților în rate la partenerii noștri, clientul scanează, prin intermediul Myiute, QR-codul iute din magazin și plătește în tranșe, imediat, direct din aplicație. 

Ce urmează în zona de inovație digitală? Pregătiți funcționalități noi pentru clienți?
Vom continua să automatizăm procesele pentru a oferi clienților o experiență cât mai simplă și eficientă. Obiectivul nostru este să atingem o rată de aprobare automatizată de 30% pentru creditele de consum, eliminând necesitatea intervenției manuale. În paralel, extindem gama de produse și servicii prin intermedierea unor noi soluții de asigurare, accesibile în aplicația Myiute. Vom persevera în valorificarea modulele statistice avansate de care dispunem, pentru a personaliza ofertele pentru fiecare client în parte, adaptându-ne constant la nevoile și profilul acestora. 

Cum vedeți rolul inteligenței artificiale în serviciile financiare pe termen scurt?
Inteligența artificială este deja o realitate în activitatea noastră zilnică, nu o perspectivă îndepărtată. Implementăm IA strategic, pe mai multe direcții esențiale. Cea mai semnificativă aplicare actuală se regăsește în procesul de analiză și evaluare a situației financiare, profilului clienților. Deși în această etapă menținem o abordare hibridă – combinând algoritmii de IA cu supervizarea umană și operațiuni manuale – observăm o evoluție constantă către automatizare. Proporția dintre procesarea automată și cea manuală se modifică în favoarea primei, iar rezultatele preliminare ne oferă încrederea că vom putea realoca resursele umane către activități cu valoare adăugată mai mare.

Un al doilea domeniu în care IA demonstrează o eficiență remarcabilă este analiza conversațiilor din Call Center. Tehnologia ne permite să evaluăm în timp real calitatea interacțiunilor dintre operatori și clienți, să identificăm rapid punctele slabe în comunicare și să intervenim acolo unde este necesar. Acest proces de monitorizare și optimizare continuă contribuie substanțial la creșterea satisfacției clienților și la dezvoltarea competențelor echipei noastre.

Totuși, care sunt produsele sau serviciile recente de care sunteți cel mai mulțumit?
În primul rând, aș menționa intermedierea produselor de asigurare, care sunt extrem de promițătoare pentru compania noastră. Investim foarte mult, inclusiv la nivel de Iute Group, pentru a spori diapazonul de produse de asigurare oferite clienților, atât din perspectiva termenelor, cât și a modalităților de plată. Aș mai menționa aici și faptul că am fost prima companie de microfinanțare care a implementat grile de reducere a ratei dobânzii în funcție de termenele de rambursare și sumei creditului. Ne mândrim cu faptul că dispunem și de un modul statistic – PD Model (Probability of default model), care structurează clienții noștri conform nivelurilor de risc, oferind prognoze care ne permit să cream oferte personalizate, adaptate capacității de plată a clienților. La capitolul plăților în rate la parteneri – ne-am ambiționat să accesăm acele sectoare ale pieței care, acum câțiva ani, nici nu puteau fi asociate acestui tip de vânzări. Cred că vom deține pionieratul și aici, dar deocamdată nu vă dau prea multe detalii: toate la timpul potrivit.

Cum echilibrați creșterea companiei cu responsabilitatea față de clienți, parteneri și comunitate?
Răspunsul la această întrebare este direct proporțional cu semnificația noțiunii de „a crește” pentru fiecare entitate în parte. Pentru unii, ea semnifică creșterea profitului, pentru alții – extinderea portofoliului etc. Noi, la nivel de grup, am renunțat la prioritatea de a crește în termeni absoluți, cum ar fi veniturile sau profitul, adoptând strategia de a crește numărul de clienți, care, pe termen lung, va spori capitalizarea companiei.

Într-o piață financiară aglomerată, ce vă diferențiază în mod real?
Cu siguranță – orientarea noastră către client. Intrăm într-o competiție corectă și transparentă chiar și cu băncile tradiționale, oferind condiții competitive atât la nivel de sume, cât și la prețuri.

Atragem clienții care valorează rapiditatea serviciilor și digitalizarea – eliminăm birocrația inutilă și livrăm soluții în timp record. Fiecare client primește oferte adaptate nevoilor sale specifice, nu produse standardizate. Această abordare ne poziționează ca o alternativă credibilă și modernă într-un sector dominat de birocrație și lipsă de flexibilitate.

Ce își propune iute Moldova pentru următorii ani? Care sunt direcțiile prioritare?
În perioada următoare, iute Moldova se va concentra pe creșterea numărului de clienți activi, care folosesc constant serviciile noastre de creditare și asigurare. Scopul nostru primordial este dezvoltarea aplicației Myiute într-o aplicație universală, o platformă de management financiar, care va permite clienților să-și gestioneze creditele, plățile în rate la parteneri și să beneficieze de cele mai tari oferte, să subscrie diverse tipuri de asigurări și să acceseze alte servicii, inclusiv bancare. Această viziune ne va permite să fim mai aproape de client și să-i oferim o experiență integrată și convenabilă.

După cum am consemnat la începutul interviului, iute Moldova este una dintre puținele companii financiare care investesc activ în educația financiară a tinerilor, care susțin inițiativele de educație antreprenorială. Ce v-a determinat să faceți din asta o direcție strategică?
Convingerea noastră fermă este că, fără un popor educat financiar, țara nu are viitor. Nu ne putem dezvolta ca societate și nu avem cum să atingem un nivel de viață decent și sustenabil. De aceea, am inițiat programul #YouthEconomy powered by iute Moldova și ne-am implicat activ în Campania Națională „Generația Inteligenței Financiare”, în organizarea taberelor de vară și a altor evenimente ale Junior Achievement Moldova, cu care avem un parteneriat strategic. Noi ne raportăm la această activitate ca la o investiție sigură în viitorul nu doar al afacerii noastre, ci al comunității în general. Astăzi, tinerii pot și trebuie să dispună de cunoștințe financiare și antreprenoriale pentru a-și stabili – în cunoștință de cauză și evaluându-și obiectiv capacitățile – propriul destin. Prin tot ce facem, le oferim nu doar cunoștințe, ci și inspirație, încredere în puterile proprii și o bază solidă pentru a se afirma în viitoarea generație de antreprenori.

Și dacă tot vorbim despre dezvoltarea personală, ce ați învățat dvs., ca lider, în acești ani în care ați condus iute Moldova prin schimbări majore?
Nu știu dacă am învățat ceva absolut inedit, dar, cu siguranță, mi-am reconfirmat ceea ce am acumulat pe parcursul experienței mele anterioare. Și anume că orice schimbare poate fi uneori dureroasă, dar este necesară. Trăim într-o lume atât de dinamică, încât rigiditatea și neacceptarea iminenței schimbărilor pot fi fatale pentru orice afacere. Vedeți ce s-a întâmplat cu Nokia, care nu a acceptat ideea că un telefon poate fi operațional și fără a avea butoane… Uneori, „a renunța la butoane” înseamnă, de fapt, a deschide o ușă spre viitor. Trebuie să învățăm să ne adaptăm unor realități volatile și să ieșim periodic din zona de confort pentru a face față unei piețe extrem de concurențiale. Astăzi, schimbarea este singura constantă pe care ne putem baza.

Ce credeți despre rolul echipei într-o companie de succes, ce o motivează și în ce măsură există un liant comun al oamenilor la iute Moldova?
Tarmo Sild, acționarul nostru, spune că o companie este de succes numai dacă are o echipă cu o mentalitate de câștigător. De altfel, unul dintre cele mai importante roluri ale mele este de a construi o echipă care gândește proactiv și acceptă firesc schimbarea. Fără coeziunea echipei, nicio companie nu poate să se miște spre viitor, să facă față concurenței. În cel mai bun caz, ea stagnează într-un prezent relativ stabil, dar pe termen lung este condamnată la eșec. Rolul echipei e crucial și ea se alimentează din susținerea și motivarea reciprocă. Fie că e vorba de fișa de post și viziuni de dezvoltare a companiei, fie că e vorba de teambuildinguri.

Ce le doriți colegilor și clienților dvs. cu ocazia aniversării iute Moldova?
Mulțumesc din inimă întregii echipe pentru anii în care lucrăm împreună, pentru faptul că au acceptat schimbările care, evident, nu întotdeauna au fost confortabile, dar mereu necesare.

Le doresc tuturor colegilor mei mult succes și curaj. Zic „curaj” pentru că frica de a face ceva nou, de multe ori, omoară din start ideile frumoase. Celor peste 600 mii de clienți ai  iute Moldova le mulțumesc pentru încredere și le doresc prosperitate. Pe cei care încă nu sunt clienții noștri, și îi încurajez să testeze serviciile iute – astăzi extrem de prietenoase și diverse. Să se lase plăcut surprinși de modul în care am avansat în beneficiul lor! 

Vă mulțumesc și la mulți ani, iute Moldova!

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

fb/Maia Sandu

(VIDEO) Președinta Maia Sandu, conferință de presă despre justiție

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține o conferință de presă. Potrivit instituției prezidențiale, șefa statului va aborda subiecte ce țin de domeniul justiției. Conferința a fost anunțată în dimineața zilei de 30 decembrie.

Constantinov a schimbat trei automobile pentru a ajunge în regiunea transnistreană – șeful IGP

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea transnistreană. Acesta a intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare. Cel puțin asta a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„La data de 25, deci cu o zi mai devreme de data pronunțării sentinței respective, cetățeanul Constantinov, cu suportul și altor persoane bineînțeles, a reușit să se deplaseze, prin diferite forme de a induce în eroare unele instituții, spre regiunea transnistreană. (…) Cam în jurul amiezii, persoana respectivă a intrat în regiunea transnistreană”, a declarat Cernăuțeanu. „Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu orele 10. (…) Unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană. (…) Din măsurile speciale de investigație s-a constatat că el este în stânga Nistrului, a ajuns la data de 25, la amiază”, a adăugat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, „până la data de 26, atunci când Constantinov a fost condamnat, în privința lui lui nu au fost stabilite acțiuni de căutare”.

„Dosarul, odată ce ajunge în instanța de judecată, aceste sarcini le poate stabili doar judecătorul la solicitarea procurorului. Unica solicitare sau interdicție care era în raport cu domnul Constantinov era nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. (…) Orice acțiune, dacă până la data de 26, se făcea de către poliție – filaj, căutare, reținere – era în afara cadrului legal. Nu era autorizată de către judecători”, a precizat șeful IGP. „În cazul lui Guțul a fost pusă sarcină poliției – am monitorizat acest proces, deoarece era, prin hotărârea instanței, această sarcină impusă nouă. (…) În cazul lui Constantinov, noi nu am avut o astfel de sarcină. (…) Dacă judecătorul punea sarcina că poliția trebuie să monitorizeze sau să țină controlul, cu siguranță asiguram monitorizarea”, a mai spus Cernăuțeanu.

Șeful IGP a declarat că „în regiunea transnistreană, instituțiile statului constituționale din Republica Moldova nu au acces”. „Orice deplasare sau măsură ipotetic să o desfășori în stânga Nistrului… noi supunem riscului acei angajați”, a conchis șeful Inspectoratului.

***

Pe 26 decembrie, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu prin decizia Judecătoriei Comrat. Instanța a mai dispus încasarea a peste 40 milioane de lei din contul inculpatului pentru cheltuieli de judecată și prejudiciu moral și material, precum și l-a privat de dreptul de exercita o anumită activitate pentru 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar instanța a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv de la momentul reținerii. Ulterior, IGP a anunțat că a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al legislativului de la Comrat urmează să fie localizat și reținut.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Potrivit autorităților, cei doi s-ar ascunde, la fel, în regiunea din stânga Nistrului.

Renaşterea Rurală / Facebook

Sisteme plutitoare împotriva poluării râurilor: Moldova va avea încă trei colectoare în 2026

În 2026, în Republica Moldova urmează să fie instalate încă trei colectoare pentru deșeuri plutitoare, ca parte a extinderii unui proiect lansat în 2023 de organizațiile Renașterea Rurală și Eco-TIRAS. NM explică cum funcționează sistemul plutitor de colectare a deșeurilor, cât de eficient este și locațiile unde vor fi amplasate noile colectoare.

Sistemul plutitor de colectare a deșeurilor

La începutul anului 2023, pe râul Răut, în perimetrul rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”, a fost instalat un sistem plutitor de colectare a deșeurilor – primul de acest tip din Republica Moldova, destinat unui râu de dimensiuni mici. Proiectul a fost realizat de asociația obștească Renașterea Rurală, în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râurilor Eco-TIRAS.

Președintele Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a declarat pentru NM că sistemul a costat aproximativ 10 mii de euro și include mai multe soluții tehnice. Colectorul poate fi demontat ușor și mutat pe un alt sector al râului, este sigur pentru floră și faună și nu împiedică circulația bărcilor sau a caiacelor.

„Acest sistem a avut multe cerințe tehnice. Nu trebuia să afecteze vegetația și fauna acvatică. A fost necesar să fie prevăzută posibilitatea coborârii cu caiacul, astfel încât să nu se lovească de barierele plutitoare. Sistemul trebuie să funcționeze cu cheltuieli minime de întreținere și să poată fi demontat ușor pentru a fi instalat într-un alt sector al râului. Iar dacă nivelul apei crește, construcția trebuie să se ridice odată cu acesta”, a explicat Vladimir Ursu.

Ideea de a crea un astfel de sistem de bariere plutitoare i-a venit lui Vladimir Ursu în timpul unei vacanțe în Turcia. „Nu am văzut astfel de proiecte nici măcar în Europa. Există proiecte de alt tip, realizate tot de organizații obștești, însă această tehnologie am observat-o în Turcia. Într-un golf din apropierea portului, deșeuri precum pahare de plastic erau aduse de valuri la mal. Pentru ca acestea să nu ajungă pe plaja privată a hotelului, au fost instalate bariere speciale. Atunci m-am gândit: de ce să nu aplicăm aceeași metodă pentru a colecta deșeurile într-un singur loc, sub acțiunea curentului?”, a povestit el.

Baza sistemului este un colector metalic din oțel inoxidabil, care adună toate deșeurile plutitoare. La suprafața apei sunt amplasate două țevi din plastic, fixate de blocuri de beton. Pentru construcție au fost alese cele mai durabile materiale disponibile pe piața din Moldova, astfel încât sistemul să poată funcționa timp de câteva decenii.

Trei tone de plastic, colectate în primul an

Vladimir Ursu a precizat că, în primul an de funcționare, colectorul a adunat aproximativ trei tone de plastic. În prezent, sistemul funcționează de deja trei ani, iar curățarea acestuia are loc o dată la două săptămâni sau o dată pe lună. În perioada verii, intervențiile sunt mai rare, în timp ce toamna și primăvara au loc mai frecvent. Potrivit șefului Renașterea Rurală, această diferență ar putea fi legată de organizarea festivalurilor și de creșterea fluxului de turiști.

„Zeci de mii de oameni vin în această perioadă la Orheiul Vechi și nu toți au grijă de mediul înconjurător. Mai sunt și persoane care pot arunca în râu o sticlă de plastic sau alte deșeuri. De asemenea, nu pot fi excluși nici localnicii, care sunt obișnuiți să ducă gunoiul la râu. În țară există încă multe gunoiști ilegale”, a atras atenția Ursu.

Șeful Renașterea Rurală a mai spus că mulți consultanți și ingineri considerau acest proiect imposibil de realizat. „Ni se spunea că încă din prima iarnă, când va îngheța apa, sistemul se va defecta. Dar ne-am asumat riscul – și a funcționat. Cred că o astfel de practică trebuie aplicată și pe alte râuri din Moldova, pentru că avem foarte mult gunoi”, a adăugat el.

Continuitatea proiectului

Proiectul va fi continuat de o altă organizație obștească – societatea ecologică BIOTICA. Directorul acesteia, Gabriel Mărgineanu, a declarat pentru NM că, în anul 2026, organizația intenționează să instaleze încă trei sisteme plutitoare de colectare a deșeurilor. Două dintre ele vor fi amplasate pe râul Răut, în apropierea localităților Trebujeni și Butuceni, iar un al treilea colector urmează să fie instalat pe râul Bîc, în aval de municipiul Chișinău.

Noile colectoare vor fi instalate cu sprijinul Fondului Global de Mediu (GEF). La elaborarea acestora va fi luată în considerare experiența și punctele slabe ale sistemului deja existent. Colectoarele vor fi modernizate – vor deveni mai fiabile, mai ușor de întreținut și mai ieftine. Printre îmbunătățiri se numără optimizarea barajului plutitor, a ancorelor și a cablului, instalarea iluminatului nocturn pentru vizibilitate de pe ambarcațiuni, precum și îmbunătățirea mecanismului de colectare a deșeurilor, astfel încât acestea să poată fi extrase fără a intra în apă – cu ajutorul unei macarale sau al unui tractor.

NewsMaker a realizat acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cum a fost anul 2025 pentru NewsMaker. În loc de „La mulți ani”

A fost un an cu adevărat lung. Un an în care ne-am reinventat din mers, am creat, corectat, călătorit, în care am ascultat și am vorbit atunci când trebuia să ne facem auziți. Un an care nu ne-a lăsat să ne plictisim și nici să ne relaxăm prea tare.

Am lansat proiecte noi și toate au venit din aceeași nevoie: să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și să explicăm.

Am lansat podcastul economic «Есть вопросы» cu Nicolai Paholinițchi, în care am căutat răspunsuri la întrebări de interes public de la deputați, miniștri, experți economici și antreprenori. În fiecare zi de sâmbătă, Ecaterina Dubasova v-a adus «Разборка», sinteza politică a săptămânii.

A revenit sezonul doi din Другая Молдова, în care străbatem țara în lung și-n lat și o (re)descoperim.

RealPolitik cu Daria Slobodcikova a împlinit un an, primul talk-show săptămânal NewsMaker, transmis live.

Am continuat podcastul de știință «Как тебе такое» cu Alexandr Nugmanov, pentru că într-o lume plină de pseudo-explicații și soluții miraculoase, a înțelege cum funcționează lucrurile devine o formă de grijă.

Am produs, de luni până vineri, buletine de știri în română și rusă, cu materiale despre lucrurile care ne influențează direct viața: am semnalat probleme, am căutat explicații și am pus întrebări incomode celor aflați la putere. Am pornit o serie de reportaje din raioanele Moldovei — despre casele de cultură care se ruinează, încet și sigur, deseori odată cu comunitățile din jurul lor.

A fost un an electoral. Câteva luni bune în care a trebuit să fim și mai bine organizați, pentru că volumul de muncă a crescut considerabil. Am bătut Moldova în lung și în lat ca să vorbim cu oamenii, să îi ascultăm, să aflăm ce îi îngrijorează și cum își văd viitorul. În ziua alegerilor am transmis live din secții de votare din nord, centru și sud, inclusiv din zona de securitate, ca să aflăm direct de la oameni ce aleg și de ce.

Am privit cu multă atenție și spre regiunea transnistreană. Am explicat cauzele și contextul crizei energetice de la începutul anului. Am mers în satele de lângă Nistru, am vorbit cu localnicii, am încercat – fără grabă și fără clișee – să le facem vocile auzite. Am fost concentrați și pe Autonomia Găgăuză: am explicat procesul bașcanei Evghenia Guțul, am scris despre politicienii din regiune, dar mai ales despre oamenii din sate, care trăiesc cu consecințele acestor decizii.

Am urmărit atent întreaga justiție moldovenească – revenirea lui Vladimir Plahotniuc, dosarele lui Alexandru Nesterovschi, Igor Dodon, Ion Creangă, Constantin Țuțu, Marina Tauber.

Nu ne-am ferit de subiectele sensibile.
Am scris longread-uri despre cele patru valuri de emigrare prin care a trecut Moldova. Am realizat o hartă interactivă a istoriei partidelor politice – cum s-au rupt, unit și rearanjat până la forma de azi. Am vorbit despre limba română și de ce încă este numită „moldovenească” de o parte a societății. Și am elaborat „Dicționarul represiunilor din regiunea transnistreană” – o radiografie a deținuților politici și a încălcării drepturilor omului, cazuri care s-au întețit mai ales după invazia Rusiei în Ucraina.

Zi de zi, am continuat NM Espresso, newsletter-ul nostru matinal, publicat în rusă, română și engleză.

Ne-am ferit cât am putut de tentația copy/paste-ului din comunicate. Ne-am străduit să aducem știrile în context, pe site și în buletinele de știri, iar pe cele mai importante să le transformăm în analize. Ne-am mai astupat urechile din când în când, ca să nu ne pierdem în zgomotul informațional, și am scris despre ce contează, din unghiuri care nu sunt întotdeauna comode. Am întors subiectele pe toate fețele înainte de publicare și am ascultat vocile tuturor.

A fost și anul în care am discutat mult despre inteligența artificială și am decis să lucrăm la un cod etic de utilizare. Am urmărit atent cum schimbă presa online, cum accelerează procesele, dar și cum ridică întrebări serioase despre responsabilitate, autenticitate și sens. Am ales să folosim tehnologia ca instrument, nu ca substitut al gândirii. Pentru că jurnalismul e și despre viteză, însă nu cu orice preț, ci cu discernământ.

Recunoaștem: e greu să fii în competiție cu rețelele sociale. Acolo unde nu există filtre deontologice, unde responsabilitatea față de public e opțională, iar emoția bate verificarea. Tocmai de aceea ne-am adaptat, dar în stilul nostru. Am lansat formate video scurte – reels și shorts – știri concentrate, clare, de doar un minut sau chiar mai puțin. Nu ca să simplificăm realitatea, ci ca să ajungem la cei care își consumă informația altfel. Vrem să fim acolo unde sunteți voi, fără să ne pierdem standardele.

Am rămas o redacție vie, nu o fabrică de conținut. Cu dezbateri, cu opinii diferite, cu greșeli asumate. O redacție liberă, în care poți să-ți faci meseria păstrându-ți convingerile și stilul, poți alege despre ce vrei să scrii și în care ești încurajat să ieși din tipare. Sunt convinsă că asta contează mult pentru echipă.

Am rămas o sursă media care explică, care contextualizează. Care vorbește în română și rusă într-o societate fragmentată, fără a adânci această ruptură. Am provocat-o și pe președinta țării la un interviu mixt – în română și rusă, un format nou, pe care nu l-am văzut în altă parte și ne-am bucurat că a acceptat.

Feedback-ul vostru ne motivează. Ne-ați scris, ne-ați povestit, ne-ați trimis istorii. Le-am cules și le-am publicat pe site, în sinteze care spun poate cel mai bine ce înseamnă să fii atent la oameni, nu doar la agendă. Vocile voastre ne-au ajutat să înțelegem mai bine ce contează cu adevărat.

A fost plăcut să fim apreciați.
Suntem pe primul loc la capitolul încredere în raportul Mediaradar. Am fost premiați la Tulip Awards, pentru contribuția la apărarea drepturilor omului. Iar finalul anului ne-a adus și un Măr de Aur, oferit de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Premiile sunt un bonus. Dar mai important e că, în tot acest timp, nu am făcut compromisuri cu eul nostru interior, acel filtru incomod care simte imediat unde se trișează și unde apare falsitatea. Am ales să spunem ce gândim și ne-am asumat consecințele. Inclusiv neplăcute: amenințări cu moartea din surse anonime și campanii de discreditare.

Nu știm cum va fi 2026. Este clar însă că modul de consum al informației s-a schimbat. Rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru mulți, iar publicul are mai puțin timp și mai puțină atenție. Concurența pentru vizibilitate este mare, iar jurnalismul trebuie să se adapteze fără a renunța la responsabilitate.

Dacă ai ajuns până la finalul acestui text, cel mai probabil ești prietenul redacției și îți pasă.
Iar cel mai bun cadou pe care ni-l poți face este să dai share, să comentezi, să intri pe NewsMaker.md, să ne urmărești pe rețelele de socializare și pe YouTube. Iar dacă poți și vrei – intră și pe Patreon. Orice donație ne va bucura.

Și la desert, despre anul viitor. Voi spune doar atât: sunt voci care încă nu se aud suficient. Despre ele – foarte curând.

Să ne revedem cu bine în 2026.
Pe curând.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Colaj NM

Peste 2 tone de rodii importate, distruse în Republica Moldova. Ce au arătat analizele de laborator

În Republica Moldova a fost nimicit un lot de 2 080 kg de rodii importate. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), acestea aveau depășite limita admisibilă a reziduului de pesticide.

Pe 30 decembrie, ANSA a anunțat reținerea și nimicirea unui lot de 2 080 kg de rodii importate, care nu corespundeau normelor de siguranță alimentară ale Republicii Moldova. 

„Analizele de laborator au indicat depășirea limitei maxime admisibile (LMA) a reziduului de pesticid Pirimetanil, ceea ce poate prezenta risc pentru sănătatea umană. Probele au fost prelevate de către inspectorii ANSA, din cadrul Postului de inspecție la frontiera Leușeni. (…) Pentru a evita riscul asupra consumatorului, lotul de rodii a fost reținut oficial, sigilat și ulterior nimicit sub supravegherea inspectorilor ANSA”, a declarat instituția, adăugând că „niciun kilogram din lotul contaminat nu a ajuns în rețeaua comercială sau la consumatorul final”.

Agenția a explicat că reziduurile de pesticide nu dispar din produsele alimentare prin spălare sau tratare termică, iar orice depășire a limitei maxime admisibile prezintă un risc pentru siguranța alimentară. „Îndemnăm operatorii din domeniul alimentar să manifeste responsabilitate și să nu introducă pe piață produse alimentare cu depășiri ale limitelor maxime admisibile de reziduuri”, se mai arată în mesajul ANSA.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: