Justiția, afectată de greva avocaților? Ministra Veronica Mihailov-Moraru: „Nu e stare de alertă”

Situația din sistemul de justiție este „gestionabilă”, în pofida grevei generale declanșate de avocați. Totuși, există riscul ca unele cauze să fie tergiversate, a subliniat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, într-o declarație pentru presă. Potrivit acesteia, pe parcursul zilei de marți, apărătorii s-au prezentat la toate acțiunile procesuale urgente.

„Ministerul Justiției în această săptămâna aceasta consultări. Am facilitat dialogul între avocați și autorități pentru a se discuta nemulțumirile avocaților și soluțiile ce țin de depășirea acestei situații, pentru că, în primul rând, nu trebuie să pereclităm buna funcționare a sistemului de justiție și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Pe parcursul zilei de ieri situația a fost una stabilă, într-adevăr, avocații s-au prezentat la toate acțiunile de urgență, însă pe ședințele care au fost planificate din timp, care nu fac parte din categoria de urgențe, au fost depuse cereri de amânare în legătură cu continuarea grevei”, a declarat ministra pentru presă.

Întrebată despre riscurile asociate cu această situație, Mihailov-Moraru a subliniat că, deocamdată, nu este „o stare de alertă”.

„Situația este gestionabilă la moment. Respectăm dreptul avocaților de a fi în dezacord cu anumite modificări legislative ce țin de legea avocaturii, dar acest dezacord nu trebuie să pună în pericol funcționarea sistemului judecătoresc și drepturile cetățenilor trebuie să fie apărate. Ori, dezacordul poate să fie manifestat prin diverse feluri. Riscurile imediate și cele mai de impact au fost atenuate prin introducerea excepțiiilor. Ce ține de celelalte ședințe, trebuie să recunoaștem că suntem în perioada când și judecătorii și procurorii sunt în concedii, nu este o situație de alertă. Dar, totodată, ar putea fi o anumită tergiversare a examinării cauzelor”, a subliniat ministra Justiției.

În ceea ce privește soarta proiectului de lege care a declanșat greva, Mihailov-Moraru a menționat că decizia finală aparține Președinției.

„Decizia respectivă aparține Președinției. O opțiune ar fi promulgarea legii, iar modificările să fie efectuate în următorul Legislativ. A doua opțiune ar fi nepromulgarea și continuarea discuțiilor în cadrul unui grup de lucru, inclusiv la Ministerul Justiției”, a menționat aceasta.

Amintim că marți, 15 iulie, a început greva generală a avocaților din Republica Moldova, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

  • acțiuni procesuale privind reținerea;
  • demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
  • cauze privind violența în familie;
  • procese cu participarea minorilor;
  • cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.

Avocații consideră că soluționarea situației este posibilă doar prin nepromulgarea legii de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, motiv pentru care revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

Președinția a recepționat proiectul de lege cu privire la avocatură, care a generat greva generală a avocaților. Șefa statului urmează să decidă asupra promulgării legii în termen de 14 zile. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de consilierul prezidențial Igor Zaharov.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: