Facebook/Maia Sandu

Justiție, infrastructură, educație… Cum va fi distribuită suma de €600 mln oferită de Comisia Europeană (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu și directorul general adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocieri  a Comisiei Europene Katarina Mathernova au susținut pe 4 iunie o conferință de presă. Oficialii au prezentat detalii ale planului de redresare economică aprobat de Uniunea Europeană pentru  Moldova.

Reprezentanta Comisiei Europene a subliniat că Republica Moldova este singurul stat din Parteneriatul de Vecinătate care beneficiază de acest plan de redresare.

„Planul a fost inspirat de vizita Dvs personală în ianuarie la Bruxelles, care a fost o vizită de succes, urmată de vizita președintelui Consiliului European la Chișinău în februarie. A fost inspirat de către dorința Dvs de reforme și de a reclădi Moldova. (…) Suntem alături de Moldova, iar acest plan va fi implementat cu succes dacă va exista un guvern și un parlament care vor susține reformele”, a menționat Mathernova.

Documentul se bazează pe cinci piloni:

  • Circa 220 de milioane sunt planificate pentru gestionarea corectă a banilor publici;
  • Al doilea pilon prevede susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și a proiectelor în comunitățile noastre (sunt planificate în jur de 100 de milioane de euro);
  • Al treilea pilon prevede investiții în infrastructură ( 230 de milioane de euro). În cadrul acestuia sunt prevăzute și măsuri pentru conservarea râului Nistru și gestionarea mai bună a resurselor de apă;
  • Pilonul patru presupune sprijin pentru educație (sunt planificate 25 de milioane de euro);
  • Pilonul cinci ține de reformarea justiției, de combaterea corupției, de consolidarea capacității instituțiilor statului (în acest sens sunt planificate 25 de milioane de euro).

Președinta Maia Sandu a mulțumit pentru asistența oferită de Comisia Europeană și a dat asigurări că acești bani urmează să fie folosiți în interesul cetățenilor.

„Aceste resurse pe care le oferă Uniunea Europeană vor fi folosite și vor avea rezultate bune dacă va exista efort din partea instituțiilor statului ca aceste rezultate să fie obținute. Repet: reforma justiției, lupta împotriva corupției sunt principalele așteptări pe care le are Uniunea Europeană în raport cu noi. Și acestea sunt și principalele așteptări ale cetățenilor Republicii Moldova”, a conchis Maia Sandu.

Planul de relansare economică în mărime de 600 mln de euro pentru Republica Moldova a fost anunțat de către Comisia Europeană pe 2 iunie și este prevăzut pentru o perioadă de trei ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: