Klaus Iohannis i-a cerut lui Vladimir Zelenski să modifice legea care interzice drepturile minorității române din Ucraina

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut pe 4 ianuarie o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române” și i-a cerut rezolvarea situației. Informațiile au fost confirmate de către Administrația Prezidențială de la București, scrie Digi24.

Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.

„Președintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare și preocupare față de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile și a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internațional umanitar, și a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric și frig. Președintele României a reamintit sprijinul consistent și multidimensional acordat de țara noastră, atât prin asistență directă, sprijin pentru refugiați, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât și prin susținerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei și, respectiv, a acțiunilor vizând izolarea internațională a Rusiei. În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie”, se arată în comunicatul remis de Palatul Cotroceni.

Totodată, liderul de la București s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina.

„Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, se mai arată în comunicat.

La rândul său, Președintele Ucrainei a scris pe Twitter că i-a mulțumit României pentru solidaritate și sprijin în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse.

„Împreună cu președintele Klaus Iohannis am convenit asupra pașilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării dintre Ucraina și România, în primul rând în sectorul apărării. Am mulțumit României pentru solidaritatea și sprijinul acordat în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse. Am discutat formula de pace și problemele agendei bilaterale”, se arată în mesajul transmis de liderul de la Kiev pe rețelele sociale.

În legea cu privire la minoritățile naționale din Ucraina, adoptată pe 13 decembrie, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Printre aceste prevederi se numără:

  • subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
  • nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
  • persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
  • dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
  • subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
  • subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bizlaw.md

Fosta secretară de stat Cristina Pereteatcu: „Ministrul mi-a spus că însuși liderii de partid au insistat să plec”. Reacția PAS și a Ministerului Energiei

Fosta secretară de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, susține că a fost înlăturată din funcție din motive politice, deși, afirmă ea, nimeni nu i-ar fi reproșat modul în care și-a făcut munca. Declarațiile au fost făcute într-o postare publicată pe 16 iulie, la aproape jumătate de an de la încetarea mandatului său. Ministerul Energiei și partidul de guvernare resping acuzațiile.

Cristina Pereteatcu, care a părăsit funcția în februarie 2026, susține că înainte de eliberarea sa din funcție a avut o discuție cu ministrul Energiei, care i-ar fi spus că nu are încredere în ea.

„I-am spus că este reciproc. L-am întrebat dacă din tot portofoliul pe care îl coordonam cunoaște ce fac. A recunoscut că nu. După ce i-am povestit cu lux de amănunte, (…) mi-a întins mâna și mi-a spus: hai să lucrăm. La câteva zile după discuție mi-a venit un mesaj de la Cancelaria de Stat (CS) informându-mă că trebuie să plec din funcție”, susține Pereteatcu.

Fosta secretară de stat susține că, ajunsă la Cancelaria de Stat, a găsit pregătite două documente: o cerere de demisie și alta de eliberare din funcție.

„Am spus că mi-am făcut lucrul bine și foarte bine, și obiecții față de calitatea muncii mele sau alte pretenții nu mi-au fost comunicate, respectiv nu am de ce să scriu cerere de demisie. Am solicitat eliberarea, dacă se consideră necesar. Ministrul mi-a spus că însuși liderii de partid au insistat să plec și a pronunțat numele lui Igor Grosu, pe care îl cunosc personal de mult timp. I-am scris un mesaj lui Igor Grosu ca să aflu dacă e adevărat, însă nu mi-a răspuns nici până azi”, mai susține aceasta.

Contactată de NewsMaker, consiliera președintelui PAS și al Parlamentului, Igor Grosu, Aurica Jardan, a respins acuzațiile.

„Este un fals. În același timp, secretarii de stat sunt numiți în funcții de demnitate publică, iar fiecare ministru are dreptul legal să-și formeze echipa și să decidă asupra numirii sau încetării mandatului acestora”, a declarat Jardan pentru NewsMaker.

NewsMaker a solicitat o reacție și Ministerului Energiei. Instituția respinge acuzațiile fostei secretare de stat: „Chiar dumneaei a spus că a fost demisă din cauza lipsei de încredere. Considerăm că în situația actuală discuțiile despre supărările personale nu sunt o prioritate”.

Amintim că Cristina Pereteatcu a fost numită secretară de stat la Ministerul Energiei în martie 2023, fiind responsabilă de relațiile internaționale și digitalizare.

Pe 18 februarie 2026, după aproape trei ani de mandat, Guvernul i-a aprobat încetarea mandatului. La acel moment, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, i-a mulțumit „pentru toate proiectele și inițiativele pornite și în derulare” și i-a urat succes în continuare. La rândul său, Pereteatcu a scris atunci că a muncit „mult” în perioada în care a deținut funcția și că cea mai mare realizare a sa este faptul că a rămas „un om integru”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: