Krasnoselski și Ignatiev nu au statut legal în Republica Moldova, însă călătoresc peste hotare

Vadim Krasnoselski, liderul de facto al regiunii transnistrene, și Vitalii Ignatiev, responsabilul de „relații externe” din stânga Nistrului, nu figurează în evidențele gestionate de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) și nu dețin niciun act de identitate emis în cadrul Sistemului național de pașapoarte al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de IGM astăzi, 23 aprilie, pentru portalul Zona de Securitate.

Deși nu au statut legal în Republica Moldova, Krasnoselski și Ignatiev călătoresc peste hotare.

Ultima vizită externă a lui Vadim Krasnoselski despre care există informații publice a avut loc în ianuarie 2025, când a călătorit la Moscova, pe fondul crizei energetice din regiunea transnistreană. Pe 15 ianuarie, la o zi după ce a revenit, Krasnoselski a declarat că a fost în Rusia pentru „a negocia” cu autoritățile țării despre reluarea livrărilor de gaze naturale către stânga Nistrului.

Vicepremierul pentru Reintegrare de la acea vreme, Oleg Serebrian, a spus într-un interviu că Vadim Krasnoselski nu a notificat prealabil autoritățile de la Chișinău că intenționează să tranziteze pentru a călători în scop de serviciu, după cum prevede legislația națională din 2022, și deplasarea a fost tratată drept o „călătorie privată”.

Cu toate acestea, Zona de Securitate scrie că, potrivit informațiilor pe care le deține, Krasnoselski ar călători regulat în Federația Rusă, iar ultimele vizite au avut loc în ianuarie 2026.

La rândul său, Vitalii Ignatiev a efectuat zeci de deplasări externe, inclusiv în cadrul formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană. Ignatiev a vizitat Rusia pentru ultima dată în iulie 2022, când a participat la o serie de evenimente publice la Moscova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: