ТАСС

Kremlinul nu recunoaște alegerile din Moldova? Peskov: Doamna Sandu nu este președintele țării sale

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a declarat că Maia Sandu nu ar fi președintele Republicii Moldova pentru că la alegerile prezidențiale nu a obținut majoritate de voturi din partea cetățenilor care se află pe teritoriul țării. În același timp, Peskov a sugerat că Kremlinul nu se așteaptă la îmbunătățirea relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, care au început să se deterioreze după invazia rusă din Ucraina. Precizările au fost făcute în data de 5 noiembrie pentru presa rusă. 

„În aceea ce o privește pe doamna Sandu, știți că ea nu este președintele țării sale, din câte înțelegem, pentru că majoritatea oamenilor din interiorul țării nu au votat-o. Vorbim despre o societate foarte divizată. (…) În ceea ce privește actuala conducere moldovenească, se pare că își va continua activitatea. Până acum nu au manifestat interes pentru dezvoltarea unor relații bune cu țara noastră. Dimpotrivă, anume ei au fost inițiatorii și executanții restrângerii cooperării. (…) Nu avem tendința de a privi perspectiva relațiilor moldo-ruse prin ochelari roz”, a declarat Dmitrii Peskov.

El nu a spus însă direct dacă Kremlinul nu recunoaște alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, au avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Maia Sandu, care a concurat pentru al doilea mandat consecutiv, a câștigat scrutinul, obținând 55,35% din sufragii. Conctracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,65% din voturi.

Pe teritoriul Republicii Moldova, Stoianoglo a acumulat 51,34% din sufragii, iar Maia Sandu – 48,66%. Voturile din diaspora însă au înclinat balanța în favoarea șefei statului.

***

Alegerile prezidențiale, precum și referendumul constituțional din 20 octombrie, s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația criminală a oligarhului fugar Ilan Șor, vizând influențarea rezultatelor celor două scrutine. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă rusească sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

Schema care a asigurat deschiderea a conturilor bancare la PSB Bank pentru cetățenii Republicii Moldova a fost elaborată de serviciile speciale rusești, potrivit autorităților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: