La Chișinău se deschide Centrul Național de Tenis și vine Simona Halep și Juan Martin del Potro la eveniment

Capitala Republicii Moldova devine, pe 23 mai curent, gazda unui eveniment sportiv de anvergură. Două nume legendare ale tenisului mondial, românca Simona Halep și argentinianul Juan Martín del Potro, vin în Republica Moldova pentru a participa la deschiderea oficială a Centrului Național de Tenis, amplasat în Satul German.

Cu această ocazie, fanii vor avea șansa unică de a-i vedea pe teren, într-un meci demonstrativ spectaculos. Simona Halep, alături de Radu Albot, vor înfrunta echipa formată din Juan Martín del Potro și Lia Belibova, un duel care promite un adevărat spectacol sportiv.

Biletele pot fi cumpărate de pe iTicket. Numărul lor este limitat. 

Și Simona Halep, și Juan Martín del Potro au publicat mesaje video în care își anunță prezența la Chișinău, în ziua evenimentului. Ambii și-au exprimat nerăbdarea și bucuria de a vizita țara noastră.

Centrul Național de Tenis este exact infrastructura de care are nevoie un sportiv pentru a crește, a munci și a deveni mai bun, consideră președintele Federației Naționale de Tenis din Moldova, Ceslav Ciuhrii.  “Faptul că pe aceste terenuri vor juca Simona Halep și Juan Martín del Potro  dă acestui început o greutate aparte. Evenimentul din 23 mai este și un mesaj clar că Republica Moldova are deja infrastructura necesară pentru a găzdui competiții de cel mai înalt nivel. Este, în același timp, o confirmare că tenisul din țara noastră crește, capătă forță și perspectivă. Iar asta înseamnă mai multe talente descoperite, mai mulți copii care vor crede în visul lor și, în timp, mai mulți campioni formați aici, acasă”, potrivit lui Ciuhrii. 

Evenimentul din 23 mai va reuni sportivi, antrenori, oficiali și numeroși iubitori ai tenisului. Pe lângă meciul demonstrativ, atmosfera va fi una de sărbătoare, iar publicul se va bucura de un eveniment care aduce tenisul mare direct la Chișinău.

De menționat că, datorită noii infrastructuri moderne de la Centrul Național de Tenis, Republica Moldova a obținut dreptul de a găzdui turnee de nivel înalt. Imediat după inaugurarea din 23 mai, va începe turneul internațional Moldova Open ATP Challenger 100, iar ulterior, în perioada 8–12 iunie, se va desfășura Davis Cup Europe Group III. Este o oportunitate reală de a promova țara, de a atrage sportivi și spectatori din întreaga lume și de a inspira o nouă generație de jucători.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldovenii au pierdut încă un milion de lei în doar 24 de ore. Peste 10 noi cazuri de fraudă, raportate Poliției

Poliția a înregistrat 22 de sesizări privind fraude telefonice în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, 13 cazuri s-au soldat cu pierderi materiale, prejudiciul total depășind 1 milion de lei. Datorită vigilenței cetățenilor, au fost prevenite 225 de tentative de escrocherie.

Cel mai grav caz a fost înregistrat în orașul Rîbnița, unde o femeie de 63 de ani a fost prejudiciată cu peste 500.000 de lei, în urma unei scheme investiționale. În luna martie 2025, victima a contractat credite și a utilizat economiile personale, transferând sumele către persoane necunoscute care au indus-o în eroare sub pretextul unor investiții profitabile. Cazul a fost sesizat la Poliția din Rezina în cursul zilei de ieri.

Potrivit Poliției, în cele mai multe situații victimele sunt convinse să contracteze credite sau să utilizeze împrumuturi pentru a transfera bani escrocilor. Autorii folosesc tehnici de inginerie socială, exploatând încrederea oamenilor în instituții financiare, autorități publice și companii cu notorietate.

Schema investițională rămâne categoria de fraudă cu cel mai mare impact financiar. Victimele sunt convinse să investească pe platforme online, în tranzacții Forex sau în proiecte care promit profituri garantate, fiind ulterior determinate să alimenteze conturi controlate de infractori.

O altă metodă frecvent utilizată este uzurparea identității unor instituții și companii, precum cele bancare, poștale, Premier Energy sau CNAS, victimele fiind convinse sub diverse pretexte să divulge date bancare sau să efectueze transferuri de bani.

Poliția recomandă cetățenilor să nu divulge date bancare, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale și să sesizeze imediat instituția în cazul unei tentative sau al unei fraude.

***

Amintim că la audierile parlamentare din săptămâna trecută privind fraudele online, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că escrocheriile telefonice și online au produs în 2025 un prejudiciu de peste 272 de milioane de lei, față de 40 de milioane în 2023, iar în primele cinci luni ale anului 2026 fuseseră deja înregistrate 1.557 de cazuri.

Cea mai frecventă metodă de escrocherie este impersonarea angajaților băncilor comerciale, urmată de investițiile fictive de tip crypto, Forex și trading, și de fraudele legate de actualizarea serviciilor de telefonie mobilă. Cernăuțeanu a mai precizat că, dacă anul trecut 70% din escrocherii erau realizate din penitenciare, în 2026 escrocii operează preponderent din afara țării.

Printre soluțiile propuse de autorități la audieri s-au numărat actualizarea definițiilor și încadrărilor penale pentru formele moderne de fraudă, instituirea unor proceduri clare pentru îngheațarea rapidă a fondurilor suspecte, comercializarea cartelelor PrePay exclusiv pe bază de act de identitate, blocarea apelurilor cu spoofing din afara țării și crearea unui mecanism dedicat de raportare a fraudelor telefonice, separat de numărul 112.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) De la un motoclub la ministrul Energiei: sute de persoane au donat sânge de Ziua Donatorului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, sute de persoane au venit la Palatul Republicii pentru a dona sânge. Centrul Național de Transfuzie a Sângelui estima aproximativ 600 de donatori.

Printre primii care au răspuns apelului s-au numărat angajați ai sistemului penitenciar, reprezentanți ai Ministerului Apărării și membri ai motoclubului „Răzeșii Moldovei”, care susțin această campanie de opt ani. Unul dintre participanți a povestit că donează sânge pentru a 25-a oară.

Campaniei i s-a alăturat și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a donat sânge pentru prima dată acum 20 de ani. El spune că s-a pregătit din timp pentru această zi și consideră că donarea de sânge este o responsabilitate civică.

Medicul transfuziolog Viorica Candu a precizat că cele mai mari necesități de sânge sunt la Institutul Oncologic și la Spitalul Clinic Republican. La rândul său, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat că „singura șansă pentru o mamă aflată la naștere sau pentru un copil este solidaritatea unui donator”.

În Republica Moldova, aproximativ 100 de persoane au nevoie zilnic de transfuzii de sânge. Campaniile de donare organizate la nivel național vor continua până pe 25 iunie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

Cum arată ziua unui moldovean: aproape 12 ore pentru somn, igienă și masă. Pe ce se duc restul orelor?

Locuitorii Republicii Moldova cu vârsta de 15 ani și peste dedică, în medie, aproape 12 ore pe zi somnului, igienei și servirii mesei, arată un studiu al Biroului Național de Statistică (BNS). Cercetarea relevă, totodată, că timpul alocat muncii plătite s-a redus față de 2012, în timp ce timpul dedicat muncii neplătite, petrecerii timpului liber și activităților de învățare a crescut.

Cercetarea a fost efectuată în anul 2025. Populația de referință a inclus 1 925 700 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei. 46,7% locuiau în orașe, iar 53,3% în sate.

Studiul realizat în 2025 a arătat că persoanele cu vârsta de 15 ani și peste utilizează, în medie, aproape jumătate din timpul zilnic (48,5% sau 11,6 ore) pentru activități de îngrijire personală și întreținere, comparativ cu 47,1% în 2012. Potrivit BNS, aceste activități includ somnul, igiena și sănătatea personală, precum și servirea mesei.

Totodată, 10,9% din durata unei zile (2,6 ore) este dedicată muncii plătite, față de 14,2% în 2012.

21% (5,1 ore) din durata unei zile este dedicată muncii neplătite, comparativ cu 19,2% în 2012.

18,1% (4,3 ore) din durata unei zile este dedicată petrecerii timpului liber, față de 17,5% în 2012.

1,5% (0,4 ore) din durata unei zile este dedicată activităților de învățare, comparativ cu 0,5% în 2012.

Tudor Mardei | NewsMaker

Costiuc, după ce a fost numit „cârlan prost” la Congresul PAS: „Fața adevărată a guvernării” VIDEO

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a criticat, pe 16 iunie, discursul susținut de fostul deputat și ex-viceprim-ministru Constantin Oboroc la Congresul PAS. Acesta acuză formațiunea de guvernare că ar fi tolerat un limbaj pe care îl consideră ofensator la adresa opoziției.

Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Costiuc s-a arătat indignat de faptul că declarațiile lui Oboroc, în care au fost folosite comparații cu animale la adresa unor lideri ai opoziției, inclusiv a sa, au fost aplaudate de participanții la congres.

Liderul „Democrația Acasă” a calificat discursul lui Oboroc drept incompatibil cu valorile europene pe care PAS spune că le promovează. Totodată, el a criticat și lipsa unei reacții publice din partea conducerii partidului de guvernare și a președintei Maia Sandu față de declarațiile respective. Potrivit acestuia, mesajele lansate de pe scena Congresului au încurajat discursul de ură și comentariile agresive de pe rețelele sociale.

„A intrat un porc în Parlament și un cârlan cu gura mare filma și spunea că Igor Grosu gestionează prost colhozul. N-ai crede că un fost deputat al primului Parlament, fost vicipremier, un ditamai candidat la funcția de președinte și unul care a falimentat țara spunea lucrul ăsta de la congresul oamenilor buni, alias PAS, de pe scena lor. Și cel mai grav, acest discurs de ură a fost aplaudat frenetic de către cei care erau în sală: elita morală și intelectuală a țării, a Republicii Moldova, miniștri, deputați, șefi de colhoz și tot așa. Asta este, de fapt, fața adevărată a guvernării, când vorbește despre opoziție că sunt niște porci și cârlani cu sârmă în bot”, a declarat Costiuc.

Amintim, Congresul PAS din 14 iunie, în cadrul căruia Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al formațiunii, a fost marcat de un discurs controversat al fostului deputat Constantin Oboroc, care a folosit expresii jignitoare la adresa unor reprezentanți ai opoziției. În intervenția sa, Oboroc a făcut aluzie la primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, la liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și la fostul președinte al Republicii Moldova, deputatul comunist Vladimir Voronin. Discursul, aplaudat de participanții la congres, a stârnit un val de reacții și s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Detalii – AICI.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas, a declarat că „PAS se disociaza de orice fel de discurs de ură”: „Aceasta nu este și nu a fost niciodată politica PAS. Domnul Oboroc a vorbit din proprie initiativă, la finalul Congresului. Îndemnam absolut toata lumea la respect reciproc”.

Și deputatul PAS Radu Marian s-a distanțat de declarațiile lui Oboroc. Invitat la „Vocea Basarabiei”, Marian a calificat limbajul drept „regretabil” și a admis că „ar fi loc de scuze”. „Nouă ne pare rău. A fost o perioadă în timpul Congresului în care cei care doreau puteau să iasă cu un mesaj. Din păcate, mesajul a fost plin de insulte, lucru pe care noi îl regretăm. Noi nu admitem astfel de comportament și limbaj. Probabil, e loc și de niște scuze. (…) Regretăm că astfel de insulte au fost spuse la congresul nostru”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: