Ministerul Apărării

Lecții despre combaterea discriminării în garnizoane. Ministrul Apărării avertizează cu „sancțiuni dure” în cazul abaterilor

În garnizoanele din Republica Moldova se vor desfășura acțiuni educative la capitolul respectării drepturilor omului și combaterii discriminării, care vor fi efectuate de către experți din cadrul societății civile. Totodată, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a anunțat că se va verifica în mod regulat și minuțios starea lucrurilor în unități, iar cei vinovați de neregulile depistate „vor fi sancționați dur”. Reacția vine în urma scandalului care a izbucnit în jurul soldatului în termen Marin Pavlescu, care susține că a fost maltratat pentru că este homosexual, dar și după fuga recentă din unitate a doi militari.

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a desfășurat o ședință de bilanț cu comandanții unităților din toate garnizoanele. Oficialul a reiterat importanța monitorizării stricte a respectării obligațiunilor de serviciu, regulamentelor militare, dar şi a modului în care sunt raportate şi investigate cazurile de încălcare a disciplinei în rândul militarilor în termen și pe contract.

Oficialul a remarcat că, în ultimele luni, a efectuat vizite inopinate în toate unitățile militare și în unele Centre militar-teritoriale, unde au fost depistate mai multe probleme.

Am discutat cu soldații, sergenții și ofițerii, dar și cu angajații civili. Am examinat condiţiile de trai, nivelul de asigurare medicală și cu echipament, dar şi nivelul de implicare a comandanților de diferit nivel în prevenirea și combaterea relațiilor neregulamentare și menținerea disciplinei militare. În acest sens, am dispus intensificarea măsurilor instructiv-educative la capitolul respectării drepturilor omului și combaterii discriminării cu militarii în termen și pe contract, iar pentru o mai mare transparenţă și rezultate mai eficiente, am decis ca la aceste activități să fie implicați inclusiv specialiști din cadrul societății civile”, a declarat Nosatîi.

De altfel, potrivit conducerii Ministerului Apărării, în unele unități din garnizoanele Bălți, Cahul și Chișinău, astfel de ședințe au avut loc deja. Acestea vor continua pe parcursul anului cu participarea întregului efectiv al Armatei Naționale.

Totodată, comisii speciale din cadrul Inspectoratului Militar vor verifica în mod regulat și minuțios starea lucrurilor în unități, iar cei vinovați de neregulile depistate vor fi sancționați dur. Nu voi tolera niciun caz de abatere de la disciplină în Armata Națională”, le-a spus ministrul Apărării comandanților de unități.

Comandantul Armatei Naționale, colonel Eduard Ohladciuc, a vorbit și despre încorporarea în serviciul militar în termen. Acesta le-a solicitat comandanților de CMT-uri să monitorizeze strict și să gestioneze la cel mai înalt nivel procesul de selectare de către comisiile medico-militare din teritoriu a tinerilor. Totodată, comandantul Armatei Naționale a evidențiat rolul crucial al psihologilor și juriștilor din garnizoane în comunicarea cu recruții odată cu repartizarea acestora în unitățile militare, pentru prevenirea unor situații neprevăzute în colectiv.

***

Amintim că Ministerul Apărării a inițiat o anchetă internă după ce maiorul Petru Corciun i-a cerut soldatului în termen Marin Pavlescu să demonstreze prin fotografii sau cu ajutorul unui certificat medical că este homosexual. Conducerea instituției a dat asigurări că respinge orice formă de discriminare în cadrul structurilor sale, precum și orice ingerință în viața privată a militarilor.

De asemenea, doi soldați din cadrul Brigăzii nr.2 Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare” au părăsit fără permisiune unitatea. Peste câteva zile, aceștia au fost găsiți.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procuratura Generală confirmă că a suspendat extrădarea unui cetățean străin până la o hotărâre definitivă a CtEDO

Republica Moldova nu va extrăda un cetățean al Tadjikistanului către țara sa de origine până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu va pronunța o decizie definitivă în cauza respectivă. Informația a fost comunicată de către Procuratura Generală într-un răspuns oferit pentru NewsMaker. CtEDO emisese pe 20 martie o măsură provizorie prin care a solicitat Republicii Moldova să suspende extrădarea, invocând riscul unor consecințe iremediabile pentru persoana în cauză. Bărbatul fusese arestat în iunie 2025 la cererea Tadjikistanului, care îl urmărește penal pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari.

Potrivit Procuraturii Generale, cetățeanul tadjik a fost reținut pe teritoriul Moldovei ca fiind în căutare internațională, la solicitarea autorităților de la Dușanbe, pentru trafic ilegal de droguri în scop de înstrăinare, săvârșit de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Cererea de extrădare a fost recepționată de Procuratura Generală a Moldovei pe 7 iulie 2025, în baza Convenției CSI privind asistența juridică.

„Urmare a examinării cererii de extrădare, Procuratura Generală a Republicii Moldova a decis, în temeiul art. 544 alin. (6) CPP al RM înaintarea în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a demersului de extrădare a numitului. Prin încheierea din 26 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis cererea de extrădare, apreciind-o ca întemeiată și reținând că toate condițiile legale și convenționale pentru admiterea demersului de extrădare sunt întrunite. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Centru din 13 martie 2026, încheierea a fost menținută fără modificări”, a comunicat instituția pentru NM.

Procuratura a precizat că cererea depusă de persoana vizată la CtEDO nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie reprezintă o măsură provizorie — autoritățile moldovenești urmând să aștepte pronunțarea unei hotărâri definitive înainte de a lua orice decizie privind predarea.

„Prin scrisoarea Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerul Justiție din 23 martie 2026, Procuratura Generală a fost informată cu privire la faptul că, la data de 20 martie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o Decizie prin care, în conformitate cu prevederile articolului 39 din Regulamentul Curții, a indicat Guvernului Republicii Moldova să nu procedeze la extrădarea unei persoane către un stat din cadrul CSI. Menționăm că cererea depusă de persoana vizată nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie 2026 reprezintă o măsură provizorie. În vederea respectării acestei decizii, autoritățile competente vor dispune asupra posibilității predării persoanei solicitate pentru extrădare, doar după pronunțarea unei decizii definitive de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza respectivă”, a adăugat Procuratura Generală.

Cazul a devenit public pe 23 martie, când avocatul Victor Munteanu, care îl reprezintă pe reclamant, a anunțat decizia CtEDO. Munteanu a invocat riscul de tortură și absența garanțiilor judiciare în Tadjikistan, menționând că Moldova nu dispune de ambasadă în această țară pentru a verifica respectarea angajamentelor asumate de autoritățile tadjike. Avocatul a avertizat că nerespectarea deciziei Curții ar putea repeta scenariul extrădării profesorilor turci — un episod care a atras critici internaționale la adresa Moldovei. Bărbatul se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13.

***

Tadjikistanul figurează în raportul Amnesty International 2025 ca un stat unde tortura și relele tratamente rămân practici răspândite, iar accesul organizațiilor internaționale la informații despre situația drepturilor omului este sever limitat.

Persecuția disidenților este sistematică: activiști, jurnaliști independenți și critici ai guvernului — inclusiv cei aflați în exil — sunt vizați prin intimidare și urmăriri penale cu motivație politică. Libertatea de asociere și de întrunire pașnică sunt suprimate, iar procesele se desfășoară frecvent cu ușile închise, inclusiv pe acuzații de terorism și extremism.

Raportul documentează cazul lui Bilol Kurbonaliyev, deportat din Germania în 2023 și condamnat în februarie 2024 la 10 ani de închisoare pentru presupusa afiliere la mișcarea de opoziție Grupul 24, interzisă arbitrar. Un alt caz, cel al lui Sulaimon Jobirov, returnat forțat din Rusia în aprilie, s-a soldat cu o condamnare la șase ani pentru acuzații similare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: