Андрей Мардарь / NewsMaker.md

Legea bugetului de stat pe anul 2021 a fost modificată. Amendamentele privind fondurile alocate primăriilor au fost respinse

Rectificarea bugetului de stat a fost adoptată în lectură finală în cadrul ședinței din 14 octombrie. Amendamentele propuse de deputații din opoziție nu au fost susținute de majoritatea parlamentară.

Potrivit proiectului de lege, veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar s-a micșorat cu 2,5 miliarde de lei (16,8%).

Parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 sunt următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde de lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată, precum și creșterii exporturilor.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, reabilitarea drumurilor locale, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului, ocrotirea sănătății, cheltuieli de personal.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național se modifică după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei.

Deputatul PAS Radu Marian a precizat că amendamentele propuse de deputații din opoziție nu au fost acceptate: „Au existat câteva amendamente de la deputați pentru schimbarea destinației anumitor fonduri alocate primăriilor de la începutul anului. Aceste amendamente au fost respinse pentru că există risc mare pentru ca acești bani să nu fie absorbiți în aceste două luni rămase din acest an. Se va reveni la acest subiect la legea bugetului pentru 2022”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: