româniatv.net

Liderul AUR George Simion, interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani

Preşedintele AUR din România George Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne. 

Inspectoratul General pentru Migrație a declarat pentru NM că de la începutul războiului din proximitate a luat măsura asiguratorie de declarare ca indezirabili în cazul a 98 de străini.

„În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a menționat Inspectoratul.

Cu privire la George Simion, Inspectoratul a declarat că „a emis o decizie de prelungire a termenului declarării străinului ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de încă 5 ani”.

„Autoritatea competentă a Republicii Moldova a informat autoritățile din România despre decizia adoptată. (…) Actualmente Inspectoratul General pentru Migrație se află într-un litigiu cu cetățeanul român care a contestat în instanță măsura impusă”, a precizat Inspectoratul.

Recent, premierul român Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), a anunțat că va cere premierilor Ucrainei și Republicii Moldova să explice motivele pentru care preşedintele AUR George Simion are interdicţie de a intra în aceste două ţări. Potrivit News.ro, Ciolacu a spus că are acces la informație, însă nu ar avea posibilitatea să o facă publică. „Ei sunt furnizori de informație”, a comunicat oficialul român cu referire la premierii din Ucraina și Moldova.

***

George Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit TV8, interdicția a fost pusă după ce la 27 august 2018, unui grup de cetățeni români, participanți la Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Motivul inițial a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale și o serie de amenințări în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. În același timp, autoritățile din România au negat afirmațiile spunând că tinerii au avut un comportament adecvat.

În martie, 2021, deputatul român George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Poliția de Frontieră de la Vama Leușeni i-a transmis oficialului român că acesta are o interdicţie valabilă până în 2023. Și în iunie 2022, deputatul român George Simion nu a fost lăsat să intre în Moldova, unde avea loc şedinţa comună a parlamentelor Republicii Moldova şi României.

Simion este un activist civic și politician ultraconservator și de extremă dreaptă român care militează pentru Unirea României cu Republica Moldova. Este autorul cărții „Blocați în labirint‟, o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat. Este deputat român al Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda reducerea pragului de vot pentru comisiile de vetting: „nu există motive”

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: