euronews

Liderul opoziției georgiene, arestat pentru organizarea manifestațiilor antiguvernamentale

Poliția georgiană a efectuat percheziții de amploare pe 23 februarie la sediul principalului partid de opoziție, în urma cărora l-a arestat pe liderul său, Nika Melia. Săptămâna trecută, un tribunal din Tbilisi a decis plasarea preventivă în arest a lui Melia, care este acuzat că a organizat „violență în masă” în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2019, scrie euronews.

Fostul prim-ministru georgian Giorgi Gakharia, care și-a dat demisia săptămâna trecută din cauza hotărârii judecătorești ce vizează arestarea lui Melia, a declarat că arestarea liderului opoziției ar putea duce la escaladarea în continuare a crizei politice și la amenințarea bunăstării cetățenilor țării.

Susținătorii partidelor de opoziție s-au adunat luni noaptea la sediul Mișcării Naționale Unite în încercarea de a preveni arestarea lui Melia.

Poliția a folosit gaze lacrimogene în timp ce susținătorii opoziției au încercat să baricadeze ușa camerei în care se adăpostea liderul opoziției. Zeci de susținători ai opoziției au fost, de asemenea, arestați.

Un tribunal din Tbilisi a decis săptămâna trecută să îl plasese pe Melia- care este acuzat de organizarea „violenței în masă” în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2019 – în arest preventiv.

„Facem apel atât la reprezentanții partidelor politice, cât și la susținătorii lor să protesteze în mod pașnic pentru a se abține de la acțiuni violente și a nu interfera cu decizia instanței”, a spus ministerul de interne, referindu-se la ordinul de detenție.

Ministerul a adăugat într-o declarație că „poliția a folosit forța proporțională și mijloacele speciale” în operațiunea poliției.

Menționăm că Georgia s-a aflat într-o criză politică de la alegerile parlamentare din octombrie, pe care partidele de opoziție le-au denunțat ca fiind trucate.

Fostul prim-ministru georgian Giorgi Gakharia, care și-a dat demisia săptămâna trecută din cauza deciziei instanței, a declarat că arestarea liderului opoziției ar putea duce la escaladarea în continuare a crizei politice și la amenințarea bunăstării cetățenilor țării.

Știrile despre planul de reținere au stârnit indignare în rândul opoziției și avertismente ale aliaților occidentali.

„Șocat de scenele de la sediul UNM în această dimineață”, a scris ambasadorul britanic Mark Clayton pe Twitter. „Violența și haosul din Tbilisi sunt ultimul lucru de care are nevoie Georgia în acest moment. Îndemn toate părțile să acționeze cu reținere, acum și în zilele următoare”, a continuat acesta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: