LINELLA începe numărătoare inversă până la marea extragere a automobilului Toyota RAV 4 cu rulotă!

Campania națională “CĂLĂTOREȘTE ALTFEL –  LASĂ BUCĂTĂRIILE LUMII SĂ INTRE ÎN CASA TA! inițiată de rețeaua de magazine LINELLA, se apropie de final.

Pe parcusul a 8 săptămâni consumatorii LINELLA au reușit să facă un tur gastronomic virtual, să călătorească altfel și să descopere bucătăriile lumii din cele 4 zone diferite: mediteraneeană, europeană, estică și cea ma dragă nouă destinație – zona moldovenească.

Așa cum orice călătorie are mereu puse deoparte surprize și cadouri, săptămânal LINELLA a oferit vouchere valorice în sumă de 500 lei fiecare, la moment fiind deja un număr de 1764 norocoși din totalul de 2020 vouchere puse în joc.

Marea extragere prin tragere la sorţi a premiului mare, din cadrul campaniei, va avea loc în data de 17 decembrie 2020, începând cu ora 17:15, în direct la postul de televiziune Jurnal TV, cât și pe pagina oficială de facebook și youtube Linella.

La tombolă vor participa toate bonurile fiscale necâștigătoare până în ziua extragerii, înregistrate în perioada 22 octombrie – 16 decembrie 2020.

Participantul extras pentru premiul mare va fi apelat de maxim două ori, în timpul emisiunii. Este important, pentru validarea premiului, participanții înscriși la tombolă să aibă telefoanele și toate bonurile fiscale și anexele acestora înregistrate, la îndemână.

LINELLA reamintește că premiul mare este un automobil Toyota RAV4 cu rulotă și vor mai fi extrase ultimele 256 de vouchere în valoare de 500 lei fiecare.

Înregistrarea la tombolă mai este posibilă până pe 16 decembrie 2020 inclusiv. Consumatorii care fac cumpărături în magazinele Linella din țară de minim 200 de lei pe un singur bon fiscal, în care se regăsesc și cel puțin 2 produse din revista promoțională activă la momentul cumpărăturii, pot înregistra toate bonurile și anexele acestora pe www.calatorestealtfel.linella.md

Pentru a afla mai multe detalii și regulamentul campaniei accesează site-ul www.calatorestealtfel.linella.md

LINELLA mulţumeşte tuturor consumatorilor pentru încrederea acordată şi îi aşteaptă şi în anul care vine cu servicii de calitate şi o mulţime de oferte atractive şi proiecte noi.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Cronologia secării râului Nistru: de ce Moldova și Ucraina „vor trebui să ia o decizie dificilă” și ce opțiuni au (ANALIZĂ)

Nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să scadă: în lac intră mult mai puțină apă decât este evacuată în aval, pe Nistru. Pe 26 septembrie, în Republica Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul hidrologic, iar ecologistul Ilia Trombițchi avertizează că Moldova și Ucraina „vor trebui foarte curând să ia o decizie dificilă”. NewsMaker explică cum s-a ajuns în această situație, de ce cele două țări au redus de mai multe ori debitul evacuat și ce opțiuni mai au acum.

Cum și când a început totul

Problemele au început încă din primăvară. Potrivit Centrului Hidrometeorologic din Ucraina, debitul Nistrului a început să scadă de la mijlocul lunii mai, după o viitură de primăvară slabă și pe fondul unui deficit prelungit de precipitații. Între iunie și august, în bazinul râului au căzut aproximativ 62% din norma de precipitații. În iunie și iulie, debitele înregistrate la posturile hidrologice Sambor, Halîci și Zalișcîikî au fost de numai 9–19% din valorile obișnuite. Din 30 aprilie, timp îndelungat, în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a intrat zilnic mai puțină apă decât a fost evacuată.

Până la mijlocul lunii iulie, diferența dintre cantitatea de apă care intra în lac și cea evacuată devenise semnificativă. Pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk intrau aproximativ 30 m³/s, în timp ce în aval, pe Nistru, erau evacuați circa 100 m³/s. Ucraina a propus reducerea debitului evacuat la 70 m³/s, pentru a păstra o rezervă de apă în cazul unei secete prelungite. Moldova a cerut menținerea debitului de 100 m³/s, iar Ucraina a acceptat să îl păstreze până la sfârșitul lunii.

Pe 31 iulie, Moldova și Ucraina au convenit să reducă debitul evacuat la 85 m³/s. Autoritățile moldovene au atras atunci atenția asupra stației de captare a apei de care depinde alimentarea Chișinăului. Infrastructura acesteia nu se poate adapta automat la scăderea nivelului Nistrului, astfel că menținerea funcționării ei necesită măsuri tehnice suplimentare.

Pe 11 august, debitul evacuat a fost redus din nou, la 75 m³/s. Ministerul Mediului a explicat decizia prin scăderea continuă a rezervelor din lacul de acumulare și prin prognozele care nu indicau precipitații suficiente în partea superioară a bazinului Nistrului și în Carpați. Instituția avertiza că, dacă rezerva lacului se epuizează, debitul Nistrului va depinde direct de apa venită din Carpați. La acea dată, afluxul era estimat la 35–40 m³/s, de trei ori mai puțin decât de obicei.

Până la sfârșitul lunii august, afluenții de munte aduceau tot mai puțină apă în lacul de acumulare. Dacă la începutul lunii afluxul era de aproximativ 38 m³/s, până pe 25 august valoarea sa medie pentru cele opt zile precedente scăzuse la 22,38 m³/s. Pe 28 august, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 75 la 50 m³/s, însă, după negocieri, părțile au convenit asupra unui debit de 60 m³/s.

În septembrie, negocierile au devenit mai dificile

În septembrie, din lacul de acumulare a continuat să fie evacuată mai multă apă decât intra în el. În primele 20 de zile ale lunii, în lacul de la Novodnistrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați 103,7 milioane. În medie, intrau circa 23 m³/s și erau evacuați 60 m³/s. Nivelul calculat al lacului a scăzut de la 111,83 metri la începutul lunii la aproximativ 111,15 metri pe 20 septembrie – diferență de 68 de centimetri.

Pe 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 60 la 22 m³/s – practic, până la volumul de apă care intra în acel moment în lacul de acumulare. Moldova nu a fost de acord, considerând o astfel de reducere prea bruscă. Ministerul Mediului menționa că reducerea bruscă a debitului evacuat în cursul inferior poate afecta alimentarea populației cu apă, ecosistemele acvatice și echilibrul hidrologic al Nistrului. Părțile au convenit să continue consultările, iar debitul evacuat a rămas la aproximativ 60 m³/s.

Ucraina are, în același timp, propriile motive să economisească rezervele lacului de acumulare. Agenția de stat a resurselor de apă din Ucraina avertiza că, dacă nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk scade sub pragul critic de 110 metri, nu va mai putea fi garantată posibilitatea tehnică de a continua evacuarea apei.

Pe fondul agravării situației, autoritățile Republicii Moldova au instituit, din 26 septembrie, starea de urgență în sectorul hidrologic pentru 60 de zile. Dacă situația se va înrăutăți, această măsură va permite prioritizarea alimentării populației cu apă potabilă, limitarea temporară a consumului de apă în alte scopuri decât cele esențiale și mobilizarea mai rapidă a echipamentelor necesare.

„O decizie dificilă”

NewsMaker a discutat despre consecințele scăderii nivelului Nistrului cu ecologistul Ilia Trombițchi, membru al Comisiei Nistrene și director executiv al asociației Eco-TIRAS. Pe 25 septembrie, acesta a declarat că nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk coborâse la 111 metri. În opinia sa, Republica Moldova și Ucraina „vor trebui foarte curând să ia o decizie dificilă”.

Potrivit ecologistului, în prezent nu există o soluție optimă: oricare dintre variante ar putea avea consecințe grave. „Aceasta ar putea fi fie reducerea debitului în aval, pe râu, până la volumul care intră din afluenți, fie acest volum plus încă un anumit volum convenit, care se va baza pe continuarea scăderii”, a declarat el pentru NM.

În primul caz, debitul evacuat va fi apropiat de volumul de apă care intră în lacul de acumulare, iar rezervele acestuia nu vor mai scădea în ritmul actual. În al doilea caz, la aflux se va adăuga în continuare o parte din apa acumulată, dar atunci nivelul lacului de acumulare va continua să scadă.

Potrivit lui Ilia Trombițchi, pe termen lung, perioada de ape scăzute va afecta în primul rând ecosistemul Nistrului și biodiversitatea. Riscuri deosebit de grave ar putea apărea iarna.

„Curgerea apei va încetini, ceea ce înseamnă că vor fi șanse mai mari să apară gheața. Sub gheață, peștii pot muri în masă din cauza lipsei de oxigen. Cantitatea de poluanți organici, în principal ape uzate menajere, rămâne aceeași, iar apa devine rapid tot mai puțină, astfel încât concentrația lor crește”, a explicat ecologistul.

Scăderea debitului poate îngreuna și tratarea apei potabile. Pe măsură ce cantitatea de apă din râu se reduce, crește concentrația poluanților, inclusiv a celor proveniți din apele uzate menajere. Totodată, capacitatea Nistrului de a se curăța în mod natural se reduce, potrivit lui Ilia Trombițchi, practic la zero. În aceste condiții, aducerea apei la standardele de potabilitate necesită mai mult efort și poate costa mai mult.

Efectele scăderii nivelului apei sunt deja vizibile. Potrivit ecologistului, anul acesta, unele specii de pești care își depun icrele pe vegetație, printre care crapul, știuca, linul și roșioara, nu au putut să se reproducă. În același timp, în Nistrul inferior se extinde vegetația specifică apelor stătătoare. „Se dezvoltă plante care înainte nu existau și nici nu puteau exista în Nistru, caracteristice apelor stătătoare”, a spus Ilia Trombițchi.

Pentru ca situația să se stabilizeze, este nevoie de precipitații în partea superioară a bazinului Nistrului, în Carpați. Potrivit lui Ilia Trombițchi, deocamdată nu sunt prognozate ploi însemnate în acea zonă. Cât de repede se vor reface rezervele lacului de acumulare va depinde de cantitatea și intensitatea precipitațiilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Chișinăul și Tiraspolul colaborează pentru gestionarea crizei apei? Chiveri: „Am găsit înțelegere”

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Chișinăul și Tiraspolul cooperează pentru a face față crizei apei din Nistru. Afirmația a fost făcută marți, 29 septembrie, după recenta întrevedere în formatul de negocieri „1+1”.

Potrivit lui Chiveri, în pofida divergențelor politice, există posibilități de cooperare în domeniile mediului și energetic. El a subliniat că locuitorii de pe malul stâng al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova și vor beneficia de sprijin.

„Consider că este loc pentru cooperare, am discutat subiectul acesta și în cadrul reuniunii formatului „1+1”, care a avut loc săptămâna trecută la Tiraspol. Impresia mea este că am găsit înțelegere că putem conlucra în această situație pentru a depăși cât mai curând această problemă”, a declarat oficialul.

Chiveri a vorbit și despre situația energetică din regiune. Potrivit acestuia, în prezent, malul stâng al Nistrului este asigurat cu resurse energetice, iar gospodăriile din regiune nu riscă să rămână fără energie electrică, gaze sau încălzire. „Sperăm că acest lucru va continua pentru că sunt cetățenii noștri și suntem interesați ca aceștia să fie asigurați cu energie electrică și gaze naturale”, a menționat vicepremierul.

Nivelul apei din Nistru este în scădere rapidă. Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că doar datorită „cooperării” dintre autoritățile centrale și cele municipale poate fi evitată o criză în aprovizionarea cu apă a Chișinăului. Afirmația a fost făcută după o ședință de lucru cu reprezentanții „Apă-Canal Chișinău” și primăriei capitalei.

NM a mers în satul Naslavcea, raionul Ocnița, pentru a documenta situația actuală a Nistrului (detalii – AICI).

Vasile Tofan

Tofan, despre relația cu România pe fondul crizei politice: Sperăm ca relația frățească să continue, indiferent de cine va fi noul prim-ministru

Republica Moldova mizează pe continuarea relației strânse cu România, indiferent de cine va conduce viitorul Guvern de la București, în contextul crizei politice din țara vecină. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Vasile Tofan într-un interviu pentru Agerpres, care a fost publicat pe 29 septembrie.

„Avem o relație foarte bună cu România, indiferent de ce ar fi la București. Sperăm că această relație strategică, dar mai mult decât strategică, frățească, vreau să spun, să continue, indiferent de cine va fi noul șef al Guvernului la București”, a declarat Vasile Tofan.

Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova contează pe sprijinul Bucureștiului în procesul de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„România este o țară puternică, este o țară cu o voce importantă în Uniunea Europeană și, foarte important, la Consiliul European, când se va decide soarta Moldovei, dacă avansăm sau nu, România să vorbească cu o voce tare, la fel cum a făcut-o până acum, și contăm foarte mult pe susținerea României în acest parcurs”, a spus el.

Amintim că criza politică din România a început la sfârșitul lunii aprilie, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură, inițiată de PSD și AUR, pe 5 mai, iar de atunci partidele parlamentare nu au reușit să formeze o majoritate stabilă pentru învestirea unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan a desemnat doi candidați pentru funcția de prim-ministru, însă negocierile dintre principalele formațiuni politice au rămas blocate. La mijlocul lunii septembrie, șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.

Mureșan va merge pe 29 septembrie în plenul Parlamentului pentru a cere vot de încredere pentru programul de guvernare și cabinetul de miniștri pe care le propune. Pentru învestirea Executivului sunt necesare minim 233 de voturi.

Siegfried Mureșan este eurodeputat al Partidului Național Liberal (PNL) și vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European. El este considerat unul dintre principalii susținători ai Republicii Moldova la Bruxelles, fiind președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și unul dintre promotorii sprijinului financiar și ai integrării europene a țării.

Maia Sandu cere măsuri pentru a preveni o criză a apei: Trebuie să le asigurăm oamenilor apă la robinet. Scenariile analizate de Guvern⚡️⚡️⚡️

Președinta Maia Sandu le cere Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului avertizează că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

„Acum avem cu toții o singură responsabilitate: să le asigurăm oamenilor apă la robinet”, a transmis Maia Sandu.

Pe termen mediu și lung, susține șefa statului, autoritățile trebuie să se pregătească pentru o realitate în care perioadele de secetă vor fi mai frecvente, iar apa va deveni o resursă tot mai greu de asigurat.

„Asta înseamnă să adaptăm infrastructura de captare a apei la noile realități și să reutilizăm apa acolo unde este posibil, să investim în rezerve, să reducem pierderile din rețele și să folosim mai eficient fiecare metru cub de apă. Împreună trebuie să continuăm împădurirea țării, să protejăm pădurile existente, să refacem zonele umede și ecosistemele din preajma râurilor. Să avem mai multă grijă de bazinele Nistrului și Prutului, precum și de râurile mai mici, pentru că de acestea depinde apa noastră. Problema apei nu se rezolvă într-un an și nici printr-o singură măsură. Acum e urgent să acționăm pentru a rezolva situația actuală, dar în același timp trebuie să construim un sistem care să poată asigura oamenii cu apă și peste 10, 20 sau 30 de ani”, a conchis șefa statului.

Scenarii, analizate de Guvern

Între timp, Guvernul anunță că premierul Vasile Tofan a convocat, pe 29 septembrie, o ședință de lucru cu reprezentanții Ministerului Mediului, ai Administrației Naționale „Apele Moldovei”, ai Primăriei Chișinău și ai „Apă-Canal Chișinău”. Autoritățile au analizat evoluția nivelului apei și mai multe scenarii privind aprovizionarea populației.

Instituțiile au discutat despre capacitățile tehnice existente și despre măsurile care ar putea fi aplicate dacă situația hidrologică se înrăutățește. Potrivit comunicatului citat, prim-ministrul a accentuat în cadrul discuțiilor că este important ca toate instituțiile să fie concentrate pe soluții practice și acțiuni concrete care pot fi întreprinse pentru prevenirea eventualelor dificultăți în aprovizionarea cu apă. Totuși, soluțiile concrete propuse de responsabili urmează să fie examinate la o nouă ședință.

În prezent, consumatorii deserviți de „Apă-Canal Chișinău” sunt aprovizionați cu apă. Operatorul a comunicat că instalațiile funcționează în regim normal și că evaluează soluții tehnice suplimentare.

Care este situația pe Nistru și Prut

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Din Prut sunt alimentate cu apă localități din raioanele Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova, a mai precizat președinta.

***

Reamintim, președinta Maia Sandu a avertizat, într-un interviu pentru NewsMaker din 29 iulie 2025, că problemele Republicii Moldova legate de apa potabilă și cea pentru irigare se vor agrava pe fondul precipitațiilor tot mai reduse: „Ne confruntăm cu probleme foarte mari cu apa. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații”.

Șefa statului a declarat, tot atunci, că temperaturile ridicate impun „o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă” și că Moldova, având doar două râuri importante și relativ mici, devine foarte vulnerabilă în perioadele de secetă.

Întrebată despre starea Nistrului și despre discuțiile cu Ucraina, președinta a confirmat: „Deci discutăm cu ucrainenii”. Ea a vorbit și despre nevoia de a diversifica sursele de apă, inclusiv prin conducte din România, și de a gestiona mai bine resursele existente. Interviu integral poate fi citit – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO La Chișinău a început Moldova Business Week 2026. Ce le oferă Moldova investitorilor

Republica Moldova a acumulat investiții străine directe în valoare de 5,37 miliarde de euro. Peste 3.800 de companii internaționale activează deja în țara noastră, iar aproape două treimi din capitalul nou reprezintă profit reinvestit. Datele au fost prezentate la deschiderea forumului Moldova Business Week 2026, principala platformă din țara noastră pentru promovarea economiei și atragerea investițiilor. Evenimentul a început pe 28 septembrie, la Chișinău.

Moldova Business Week 2026 are loc până pe 2 octombrie. Evenimentul reunește circa 650 de participanți din aproximativ 50 de țări. Pe parcursul celor cinci zile, sunt programate peste 30 de forumuri, întâlniri de afaceri și vizite în regiuni, dedicate investițiilor, integrării economice europene și exportului de servicii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: