Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul Cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile.
„Aceasta este echipa împreună cu care voi merge în Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților. Prioritatea noastră este să asigurăm creștere economică, împreună cu o echipă guvernamentală profesionistă care să asigure că Republica Moldova este pregătită de aderare la UE în următorii ani”, a comunicat Munteanu.
El a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.
Lista eventualilor miniștri:
Eugen Osmochescu – viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării (expert în politici publice și competitivitate economică);
Vladimir Bolea – viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Cristina Gherasimov – viceprim-ministră pentru integrare europeană (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Mihai Popșoi – viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Valeriu Chiveri – viceprim-ministru pentru Reintegrare (fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, 2021–2025);
Dan Perciun – ministru al Educației și Cercetării (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Ludmila Catlabuga – ministra Agriculturii și Industriei Alimentare (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Daniella Misail-Nichitin – ministra Afacerilor Interne (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției (actual secretar general al MAI);
Andrian Gavriliță – ministru al Finanțelor (specialist în domeniul economic);
Natalia Plugaru – ministra Muncii și Protecției Sociale (expertă în politici sociale și protecția persoanelor vulnerabile);
Emil Ceban – ministru al Sănătății (rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”);
Gheorghe Hajder – ministru al Mediului (secretar de stat la Ministerul Mediului);
Cristian Jardan – ministru al Culturii (consilier politic în Cabinetul prim-ministrului Dorin Recean);
Dorin Junghietu – ministru al Energiei (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării (aceeași funcție în Guvernul Recean);
Alexei Buzu – secretar general al Guvernului (ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Recean).
Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție. Din acea zi, Munteanu are la dispoziție, conform legii, 15 zile pentru a-și prezenta echipa și pentru a cere votul de încredere în plen.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.
În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.
De la cursuri la un mediu profesional
Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real.
Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.
Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.
Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.
Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.
Experiența internațională, adusă în clasă
Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.
La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.
Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.
Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.
Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.
Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.
Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.
Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.
