Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Compensații în facturi, dar și măsuri suplimentare de suport? Ministrul Alexei Buzu face declarații

Ministrul muncii și protecției sociale Alexei Buzu prezintă măsuri suplimentare de suport pentru populație în perioada rece a anului. Declarațiile sunt făcute de oficial în clădirea Guvernului Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului, Buzu prezintă atât măsurile suplimentare de suport pentru populație în perioada rece a anului, dar și programul de Consolidare a capacităților Sistemului Național de Protecție Socială.

Menționăm că cetățenii, care s-au înregistrat în sistemul informaţional compensatii.gov.md până pe 25 noiembrie curent, pot să acceseze în cabinetul personal informaţia privind categoria de vulnerabilitate energetică atribuită.

În acest sezon rece, Guvernul acordă două tipuri de compensații la energie, în funcție sursa de principală de energie utilizată pentru încălzire și gradul de vulnerabilitate energetică a gospodăriei casnice: compensație în factură la gaze naturale, energie termică și electrică și compensație sub formă de plată monetară lunară în valoare de 800 lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu combustibili solizi.

Unele gospodării se vor califica pentru ambele tipuri de compensații, dacă se încadrează în categoria de vulnerabilitate energetică ridicată, foarte ridicată și extremă și au beneficiat în sezonul rece precedent de ajutorul pentru perioada rece a anului.

Pentru consumatorii casnici, care vor beneficia doar de compensații în factură, statul va compensa un volum maxim de 180 m3/lună pentru gazele naturale, iar prețurile finale, achitate de consumatori în funcție de categoria de vulnerabilitate energetică, vor varia între 12 și 17 lei.

Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 12 lei/m3 *
Foarte ridicată 12,2 lei/m3*
Ridicată 12,4 lei/m3
Medie 12,6 lei/m3
Scăzută 17 lei/m3
Primară Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)

Energia termică va fi compensată pentru un volum maxim de 1,3 Gcal/lună, prețul compensat variind între 1450 și 2900 de lei/Gcal.

Categoria de vulnerabilitate energetică Tarif achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1450 lei / GCal*
Foarte ridicată 1475 lei / GCal*
Ridicată 1500 lei / GCal
Medie 1525 lei / GCal
Scăzută 2100 lei / GCal
Primară 2900 lei / GCal
Fără vulnerabilitate Tarif reglementat (3457 lei/Gcal – Termoelectrica)

Compensația pentru energia electrică va fi acordă pentru un volum maxim consumat de 1 500 kWh pe lună, iar prețurile finale vor fi cuprinse între 1,54 și 2,54 lei/kWh.

Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1,54 kWh / kWh
Foarte ridicată 1,74 kWh / kWh
Ridicată 1,94 kWh / kWh
Medie 2,14 kWh / kWh
Scăzută 2,34 kWh / kWh
Primară Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,54 lei/kWh – FEE Nord)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,88 lei/kWh – FEE Nord)

Primele compensații vor fi reflectate în facturile pentru luna noiembrie, iar pentru facturile care au fost emise deja pentru luna noiembrie, vor fi recalculate și incluse în factura pentru luna următoare. Pentru cererile depuse după data de 25 noiembrie 2023, compensaţiile vor fi acordate începând cu luna decembrie a anului curent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: