Președintele Republicii Moldova Maia Sandu oferă declarații. Briefingul de presă a fost anunțat a doua zi după ce trei rachete au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova.
Menționăm că trei rachete din cele lansate asupra Ucrainei au zburat de-asupra Republicii Moldova, de la ora 8:33 până la ora 9:02 dimineața. Potrivit Ministerului Apărării al României, rachetele au fost lansate, cel mai probabil, de pe platformele maritime sau cele terestre din regiunea de vest a Peninsulei Crimeea.
În replică, a urmat reacția imediată a autorităților centrale și îngrijorarea în privința securității spațiului aerian al Republicii Moldova. Astfel, premierul a declarat că «a fost îngrozită» de cele întâmplate, dar a dat asigurări că autoritățile «supraveghează situația la frontieră și spațiul aerian național pentru a evita riscuri la adresa cetățenilor moldoveni».
Și ministrul apărării Nosatîi a venit cu o declarație similară. Comentând situația, acesta a declarat că Republica Moldova este dotată cu sisteme de radiolocație care pot depista și identifica țintele la diferite înălțimi și diferite distanțe, dar e prea puțin probabil că noi le-am fi putut doborî: «În Republica Moldova, nu s-a investit cu anii în dotarea armatei. […] Drept urmare, avem ceea ce avem — echipamente învechite, unele — nefuncționale», a recunoscut acesta.
În aceeași zi, MAEIE l-a convocat de urgență pe ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, declarându-i-se despre «inadmisibilitatea încălcării spațiului aerian al Republicii Moldova». Bineînțeles, și șefa statului,și președintele parlamentului Republicii Moldova au reacționat la cele întâmplate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pe 15 noiembrie, locuitorii Găgăuziei au votat pentru viitorul bașcan și pentru deputații Adunării Populare. NewsMaker a mers la Comrat și a discutat cu alegătorii despre ce așteaptă de la viitorul guvernator al autonomiei, cum ar trebui acesta să construiască relația cu Chișinăul și ce legătură văd ei între „politica mondială” și viitorul autonomiei.
Alegeri liniștite la Comrat
În ziua alegerilor, la intrarea în Comrat erau mai multe echipaje de poliție. Oamenii legii patrulau pe străzi și monitorizau activitatea secțiilor de votare. Pentru locuitorii Găgăuziei, 15 noiembrie a fost o „zi mare”. Au fost chemați la urne să aleagă, în aceeași zi, un nou bașcan și deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Pe străzile Comratului, oamenii vorbeau întruna despre alegeri. „Dar tu ai votat deja?”, „Mergi să votezi?”, „Acum votez repede și vin” – asemenea frânturi de conversație se auzeau prin tot orașul.
Votarea s-a desfășurat în liniște. Autoritățile electorale, observatorii independenți și poliția au semnalat câteva incidente, fără însă să raporteze încălcări de amploare. La alegerile din 2023, de exemplu, în apropierea secțiilor de votare se adunau grupuri de oameni care se acuzau reciproc de cumpărarea voturilor. De această dată, la secțiile vizitate de NewsMaker, nu au fost observate asemenea scene.
Consiliul Electoral Central al autonomiei a monitorizat scrutinul din sediul său, aflat în biblioteca Universității din Comrat. Acolo era forfotă. Pe monitoarele mari erau afișate datele despre votare, iar pe mese se adunau teancuri de rapoarte. Multe dintre broșurile informative erau în limba găgăuză.
Secretara CEC, Elena Giumiușliu, și-a întrerupt pentru câteva clipe lucrul ca să vorbească cu presa. Ea a spus că votarea decurgea liniștit și că participarea alegătorilor era moderată. În anii precedenți, a explicat ea, prezența la urne nu fusese analizată în detaliu, așa că era greu de spus dacă de această dată alegătorii erau mai activi sau mai puțin activi.
Președinta secției de votare nr. 7 avea impresia că alegătorii erau ceva mai puțin activi, dar spunea că interesul pentru scrutin se vedea. „Există interes pentru alegeri. Fluxul de alegători practic nu scade. Oamenii vin cu familiile”.
„Să nu fie ca în «Lebăda, racul și știuca»”
Cei mai mulți dintre alegătorii cu care a vorbit NewsMaker au spus că autonomia are nevoie de dialog cu Chișinăul. A fost, poate, a doua diferență față de scrutinul precedent. În anii trecuți, discursul electoral era dominat de ideea confruntării cu autoritățile centrale. De această dată, nevoia de dialog s-a auzit atât în discuțiile cu alegătorii, cât și în mesajele candidaților.
„Până la urmă, avem nevoie de un dialog cu Chișinăul. Trebuie să ajungem la un fel de consens, ca să fie bine pentru toți”, a spus pentru NM o alegătoare la ieșirea din secția de votare. Situația actuală din autonomie femeii „nu prea îi place”, pentru că „noi suntem cumva separat, și Chișinăul separat”. „Iar eu cred că trebuie să fim prieteni și să găsim ceva în comun”, a conchis ea.
Secția de votare nr. 7 a fost amenajată în Casa de Cultură, chiar în centrul Comratului, lângă clădirea Comitetului Executiv și monumentul lui Lenin. Era una dintre cele mai mari secții de votare. Aici veniseră mulți alegători, însă puțini erau dornici să vorbească cu presa.
NewsMaker
Când a văzut camera, una dintre alegătoare s-a apropiat din proprie inițiativă să vorbească despre alegeri. „Îmi doresc foarte mult să câștige candidatul cel mai demn, care va apăra drepturile autonomiei, neutralitatea și Constituția. Să cunoască legile, să le respecte și să poarte un dialog cu centrul, nu să semene tulburare printre oameni. Suntem o țară unitară și indivizibilă. Toți trebuie să înțeleagă asta”, a zis ea.
Femeia consideră că situația din autonomie nu este acum dintre cele mai bune. Ea este convinsă că fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul, „i s-a întins o capcană”. „O fată care are doi copii, mama [ei], care nu doarme nici ziua, nici noaptea… Dar să nu vorbim despre asta. Eu cred că a fost zăpăceală. Trebuie să fie ordine. Deputații Adunării Populare trebuie să-și urmeze liderul. Să nu fie ca în «Lebăda, racul și știuca»”, consideră alegătoarea.
Un alt alegător a spus și el că vede viitorul autonomiei doar împreună cu Moldova. Totodată, îl preocupă foarte mult chestiunea atribuțiilor Găgăuziei. „Am votat pentru candidatul care va readuce atribuțiile luate. Vreau ca autonomia să nu fie îngrădită în alegerea drumului pe care vrea să meargă, împreună cu Moldova, de la sine înțeles. Mi-aș dori ca găgăuzii să fie mai bine înțeleși. Am trăit mereu împreună și sper că vom trăi așa și mai departe”, consideră bărbatul.
„Găgăuzia e mică, precum trestia pe câmp”
O altă alegătoare este convinsă că viitorul Găgăuziei depinde de politica mondială. „După cum va bate vântul. Iar acum bate în direcția în care nu ne trebuie. Spre război. Dar sper că asta se va termina curând. Dar Găgăuzia? Găgăuzia e mică. Precum trestia pe câmp”, a remarcat femeia. Ea a îndemnat oamenii „să asculte mai puțin și să gândească mai mult”. „Tuturor li se spală creierul. Dacă n-ai capul tău, atunci… Știți, ca în imaginea aceea, «un orb îl conduce pe alt orb»”, a spus alegătoarea.
O altă femeie care a votat speră la „pace”. „Sperăm că lucrurile se vor schimba în bine. În rest, avem foarte multe dorințe. Cel mai important e să fie stabilitate. Și pace.”
„Nu știu cum vor supraviețui”
Aproape unul din patru dintre cei care au votat avea între 66 și 75 de ani, cea mai numeroasă grupă de vârstă la urne. Tinerii între 18 și 25 de ani au reprezentat puțin peste 6% dintre votanți.
La secția de votare fuseseră pregătite insigne pentru cei care votau pentru prima dată. Un tânăr a ieșit în fugă din secție. Întrebat ce emoții a avut, a spus că au fost doar pozitive.
Departe de secțiile de votare, NewsMaker a întâlnit un alt tânăr care votase în satul Bugeac. Pentru el, cel mai important era ca pensionarii să primească sprijin: „Cu asemenea prețuri și tarife, nu știu cum vor supraviețui”.
Secțiile de votare pentru alegerile bașcanului și ale Adunării Populare a Găgăuziei s-au închis la ora 21:00.
Datele preliminare arată că în 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, candidații au obținut mai mult de 50% din voturi valabil exprimate. Cei mai mulți sunt independenți – 10 la număr – iar trei au fost desemnați de PSRM.
Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea un al doilea tur, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.