În perioada sărbătorilor de iarnă, Orange a reușit să adune jumătate de milion de persoane la cel mai complex eveniment al anului – Orășelul de Crăciun, desfășurat în scuarul TNOB „Maria Bieșu”.
Timp de 37 de zile, Orange Moldova, operatorul #1 care oferă servicii voce, Internet prin fibră și servicii TV sub același brand, a oferit tuturor chișinăuienilor și oaspeților capitalei o adevărată poveste de iarnă.
Orășelul de Crăciun a bucurat vizitatorii cu un program zilnic de spectacole de muzică, colinde și concursuri pentru toate vârstele. De la mic la mare, oamenii au avut ocazia să viziteze căsuța LOVE, unde au trăit experiența VR și au avut parte de distracție nelimitată la carusel și toboganul de gheață.
Orange Moldova, jucătorul CSR #1 pe piața TELCO din țară a transmis magia sărbătorilor de iarnă și pentru 500 de copii aflați la evidența autorității tutelare Chișinău. Micii vizitatori au explorat fabulosul orășel și atracțiile acestuia și au creat amintirile unei ierni de neuitat.
Împreună cu oaspeții orășelului, am mai făcut un pas în demersul nostru față de Planetă și am colectat pentru reciclare 162 de telefoane uzate. Deținătorii dispozitivelor nefuncționale donate spre reciclare au fost premiați de Orange cu diverse cadouri.
Ajuns la cea de-a XI-a ediție, Orășelul de Crăciun Orange s-a desfășurat în perioada 11 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022, în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
Transportatorii amenință cu proteste, acuzând Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor.
Potrivit APOTA, trei probleme majore afectează activitatea transportatorilor:
Lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, deși legea prevedea aplicarea acesteia din 1 iunie 2024. Potrivit asociației, transportatorii operează de peste un an și jumătate cu tarife „înghețate”, ceea ce ar duce la închiderea unor rute regulate.
Promovarea sistemelor e-GPS și e-bilet, considerate de APOTA drept „scheme corupționale” care ar încalca legislația și drepturile transportatorilor, „fără a avea efecte reale asupra disciplinei fiscale”. Potrivit asociației, „sistemul e-bilet a fost conceput pentru a promova o schemă de corupție – de a obliga transportatorii să procure doar un singur model de aparate de casă”.
Obligația ca toate vehiculele să fie adaptate pentru persoane cu dizabilități. APOTA consideră măsura „imposibil de aplicat din punct de vedere tehnic și financiar, și impusă abuziv contrar legislației naționale și europene”.
„ANTA cunoaște că ordinul este ilegal, nu mai corespunde prevederilor legale, că transportatorii nu au capacitate financiară sau tehnică să-l aplice și, cel mai grav, că persoanele cu handicap nu vor avea nici în continuare posibilitatea reală de a fi transportate. Cu toate acestea, ANTA a decis să speculeze pe seama nevoilor unei categorii foarte vulnerabile, pentru a-și lărgi posibilitatea de a estorca mită și a trece cu vederea lipsa transportului adaptat”, se menționează în declarația asociației.
În context, transportatorii au solicitat adoptarea imediată a metodologiei tarifare, retragerea proiectului privind noile sisteme electronice și anularea cerințelor ANTA privind adaptarea tuturor vehiculelor pentru persoane cu dizabilități. Aceștea amenință că, în cazul în care autoritățile vor ignora solicitările, vor ieși la proteste.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la ANTA cu privire la acuzațiile asociației de transportatori. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
După apelul public lansat de APOTA, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„MIDR are ușile deschise. Guvernul își dorește ca pasagerii să aibă condiții de confort, iar activitatea să se desfășoare în conformitate cu legislația și cadrul fiscal în vigoare”, a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Vodă.
În privința acuzațiilor APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
„Am văzut și acuzații privind posibile riscuri de corupție în sistemele informatice. Poziția noastră rămâne neschimbată. Invităm pe toți cei care au informații relevante să le documenteze și să le transmită autorităților competente”, a subliniat Vodă.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — Transportatorii amenință din nou cu proteste — Nistor, despre creșterea ratei la „Prima Casă”: nu este decizia Guvernului — Litvinenco și Manole, numiți de Guvern judecători la Curtea Constituțională — Încă 2.400 de persoane vor primi ajutor de 5.000 de lei, de la stat — Investiții de 30,8 mln de euro în linia electrică Bălți–Suceava — Noi ambasadori, numiți de Guvern — Mai multe locuri bugetare în universitățile din Moldova — Aproape 11% dintre absolvenții de gimnaziu nu au promovat examenele — Moldova și-a celebrat Suveranitatea prin muzică, tradiții și mândrie națională — PAS cu plângeri la poliție împotriva lui Ceban șI MAN după bătaia din CMC — Maia Sandu l-a felicitat pe noul premier al României — De la „Cristina” la „Casa Blanca”: Popșoi își arată afacerea de la Vadul lui Vodă Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
l
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Armata rusă a atacat cu rachete balistice regiunea Dnipropetrovsk, Ucraina, în dimineața zilei de 24 iunie. Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 11 persoane și-au pierdut viața din cauza bombardamentelor, iar peste 160 au fost rănite.
Rachetele balistice rusești au lovit orașul Dnipro. Primarul localității, Boris Filatov, a comunicat că, în urma bombardamentelor, au fost avariate blocuri de locuințe, precum și clădirile a 19 școli, 10 grădinițe și 8 instituții medicale. Guvernatorul regiunii, Serghei Lîsak, a comunicat că nouă persoane au fost omorâte în rezultatul loviturilor asupra orașului.
Una din rachetele lansate de trupele ruse a explodat în apropierea unui tren de pe ruta Odesa-Zaporojie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a transmis pe rețelele de socializare că cinci vagoane au fost distruse din cauza deflagrației. El a precizat că în tren se aflau 500 de pasageri. Potrivit lui, nu s-au înregistrat decese printre pasageri, însă există răniți. Oamenilor li se acordă ajutor medical.
Orașul Samar, aflat la câțiva kilometri de Dnipro, la fel a fost atacat. Două persoane au fost ucise în urma loviturilor, a declarat Serghei Lîsak.
Vladimir Zelenski a precizat că, în total, până acum s-au înregistrat peste 160 de persoane rănite din cauza atacurilor asupra regiunii Dnipropetrovsk.
„Rusia nu este capabilă să producă rachete balistice fără componente din alte țări. Rusia nu poate fabrica sute de tipuri de alte arme fără componente, echipamente și expertiză pe care acest regim nebun de la Moscova nu le deține. De aceea, este esențial să fie limitate la maximum rețelele care leagă Rusia de complicii săi. Este nevoie și de o înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva Rusiei”, a subliniat liderul ucrainean, care se află în prezent la Summit-ul NATO de la Haga.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”.
Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia,mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.
Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.
„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.
Precizăm că, în cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.
Amintim că 195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la controversatul campionat de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus. Detalii – AICI.
