screenshot

„Lucrurile au evoluat”: cum explică ministra Finanțelor creșterea prețurilor la apartamente

Ministra Finanțelor a Republicii Moldova, Victoria Belous, a declarat că, dacă „examinăm obiectiv” creșterea prețurilor la apartamente, „lucrurile au evoluat”. Potrivit ei, în componenta de preț se regăsesc majorările salariale și onorarea deplină a obligațiilor de către companiile de construcție. „Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la Fisc de către o companie de construcție nu depășea 10 mii, astăzi avem salarii de peste 15 mii”, a spus ministra, adăugând că toate aceste componente se reflectă în preț. Mai mult, Belous a recunoscut că programul Prima Casă „a influențat prețul”.

Pe 21 octombrie, ministra Finanțelor a fost solicitată să comenteze fenomenul creșterii prețurilor la apartamente în Chișinău. „În condițiile în care bula aceasta imobiliară se sparge, ce soluție are Ministerul Finanțelor pentru a acoperi eventuale falimente ale celor care au luat credite în cadrul programului Prima Casă”, a întrebat un jurnalist.

Belous a spus că „nivelul de executare și de onorare a obligațiilor contractate de către persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova”. „Într-adevăr, există majorarea prețului, dar dacă să examinăm obiectiv această majorare lucrurile au evoluat. Simplu, dacă să examinăm componenta de preț – inclusiv majorările salariale, inclusiv onorarea pe deplin a obligațiilor de către companiile de construcție – cu cinci ani în urmă, salariul declarat la Fisc de către o companie de construcție nu depășea 10 mii, astăzi avem salarii de peste 15 mii și mai mult. Aceste toate componente se reflectă în preț”, a spus ministra în timpul unei conferințe de presă.

Victoria Belous a recunoscut că programul Prima Casă „a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de oferta care este pe piață și să încercăm să fluidizăm acest proces, să creăm mai multe prerogative, să fie oferta mai mare”.

***

În perioada iulie–septembrie 2025, la Chișinău și în suburbii, numărul tranzacțiilor de cumpărare-vânzare a locuințelor a scăzut cu 69% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor cadastrului, în capitală au fost înregistrate în total 1.375 de acorduri.

Echipa NewsMaker a discutat cu expertul în domeniul imobiliar Victor Cernomorcenco, care a explicat că scăderea cererii este cauzată de creșterea prețurilor la apartamente, interdicția de a încheia tranzacții în numerar pentru sume de peste 80.000 €, dar și de necesitatea de a demonstra proveniența banilor. În același timp, specialistul le-a recomandat celor care doresc să cumpere un imobil în perioada următoare să ia în considerare creditul ipotecar, să analizeze cu atenție ofertele și să achiziționeze apartamente în locații bune, deoarece astfel de proprietăți, pe termen lung, cel puțin se ajustează la nivelul inflației și își cresc valoarea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: