nordnews.md

Lui Ilan Șor i-au fost aplicate sechestre în sumă de 1,5 miliarde de lei – directorul CNA

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a pus sechestru pe mai multe active din Republica Moldova ale deputatului Ilan Șor. Acestea se ridică la suma de 1,5 miliarde de lei. Cele din afara țării sunt investigate, susține directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, potrivit căruia, suma e de ordinul sutelor de milioane de lei. 

„Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”.

Totodată, șeful CNA dă asigurări că la moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a subliniat Rusu.

Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu spune că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”.

Iar în ceea ce privește magazinele sociale, directorul CNA susține că resursele financiare nu ar proveni din frauda bancară, dar proveniența lor va fi demonstrată după mai multe analize. „Noi ne-am concentrat nemijlocit pe subiectele de rezonanță, cum ar fi frauda. La prima vedere, resursele financiare nu provin din această fraudă. Pentru ca să demonstrăm proveniența lor, urmează să analizăm tot lanțul”, a menționat Iulian Rusu.

„Dar, undeva, anumite surse se pierd, pentru că avem subiecți interpuși, pentru că există mecanisme de tranzacționare ascunsă. E un proces de depănare mai complex și fără concursul colegilor din afară, noi nu avem toate datele ca să structurăm exact”, a adăugat acesta.

La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu.

***

Amintim că procurorul general interimar Dumitru Robu a cerut în Parlamentul Republicii Moldova ridicarea imunității parlamentare a deputatei Partidului ȘOR, Marina Tauber, dar și a deputatului fugar Ilan Șor. Robu a înaintat patru cereri de ridicare a imunității parlamentare. Ulterior, acestora le-a fost ridicată imunitatea.

Cei doi sunt suspectați de spălarea banilor săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală în proporții deosebit de mari și de escrocheria. Acţiunile date se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Amintim că Procuratura a depus la 16 decembrie la Parlament nouă cereri privind solicitarea acordului de ridicare a imunității deputatului Ilan Șor, reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a acestuia fiind învinuit în baza mai multor articole din Codul Penel al R. Moldova.

Ulterior, pe 23 decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat ridicarea imunității deputatului fugar, Ilan Șor. Prin urmare, acesta poate fi reținut, arestat, percheziționat și trimis în judecată pe nouă capete de acuzare, printre care – escrocherie, spălare de bani, crearea sau conducerea unei organizații criminale, fals în declarații, dar și delapidarea averii străine și abuz de serviciu.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat, în 2015, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Dosarul se află pe rol în Curtea de Apel Chişinău, iar ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri. În 2019, după ce Partidul Democrat a plecat de la guvernare, Ilan Șor a părăsit țara. El s-ar afla în Israel, deși nu a recunoscut niciodată acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: