nordnews.md

Lui Ilan Șor i-au fost aplicate sechestre în sumă de 1,5 miliarde de lei – directorul CNA

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a pus sechestru pe mai multe active din Republica Moldova ale deputatului Ilan Șor. Acestea se ridică la suma de 1,5 miliarde de lei. Cele din afara țării sunt investigate, susține directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, potrivit căruia, suma e de ordinul sutelor de milioane de lei. 

„Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”.

Totodată, șeful CNA dă asigurări că la moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a subliniat Rusu.

Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu spune că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”.

Iar în ceea ce privește magazinele sociale, directorul CNA susține că resursele financiare nu ar proveni din frauda bancară, dar proveniența lor va fi demonstrată după mai multe analize. „Noi ne-am concentrat nemijlocit pe subiectele de rezonanță, cum ar fi frauda. La prima vedere, resursele financiare nu provin din această fraudă. Pentru ca să demonstrăm proveniența lor, urmează să analizăm tot lanțul”, a menționat Iulian Rusu.

„Dar, undeva, anumite surse se pierd, pentru că avem subiecți interpuși, pentru că există mecanisme de tranzacționare ascunsă. E un proces de depănare mai complex și fără concursul colegilor din afară, noi nu avem toate datele ca să structurăm exact”, a adăugat acesta.

La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu.

***

Amintim că procurorul general interimar Dumitru Robu a cerut în Parlamentul Republicii Moldova ridicarea imunității parlamentare a deputatei Partidului ȘOR, Marina Tauber, dar și a deputatului fugar Ilan Șor. Robu a înaintat patru cereri de ridicare a imunității parlamentare. Ulterior, acestora le-a fost ridicată imunitatea.

Cei doi sunt suspectați de spălarea banilor săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală în proporții deosebit de mari și de escrocheria. Acţiunile date se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Amintim că Procuratura a depus la 16 decembrie la Parlament nouă cereri privind solicitarea acordului de ridicare a imunității deputatului Ilan Șor, reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a acestuia fiind învinuit în baza mai multor articole din Codul Penel al R. Moldova.

Ulterior, pe 23 decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat ridicarea imunității deputatului fugar, Ilan Șor. Prin urmare, acesta poate fi reținut, arestat, percheziționat și trimis în judecată pe nouă capete de acuzare, printre care – escrocherie, spălare de bani, crearea sau conducerea unei organizații criminale, fals în declarații, dar și delapidarea averii străine și abuz de serviciu.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat, în 2015, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Dosarul se află pe rol în Curtea de Apel Chişinău, iar ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri. În 2019, după ce Partidul Democrat a plecat de la guvernare, Ilan Șor a părăsit țara. El s-ar afla în Israel, deși nu a recunoscut niciodată acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: