ura.news

Lukașenko a semnat decretul privind transferul puterii de stat, în cazul decesului său subit

Președintele Belarusului Alexandr Lukașenko a semnat decretul privind „protecția suveranității și ordinii constituționale”. Potrivit agenției BELTA, documentul prevede că, în cazul decesului șefului statului, în urma unui act terorist, agresiuni externe sau altor acțiuni violente, toate organele de stat și conducătorii acestora vor acționa în conformitate cu deciziile Consiliului de Securitate, care va fi condus de către prim-ministru.

În același timp, în cazul unei astfel de situații neprevăzute, în țară va fi declarată stare de urgență sau de război, iar Consiliul de Securitate va decide ce măsuri se impun.

Potrivit Decretului, Consiliul de Securitate, împreună cu guvernatorii, va lua deciziile necesare în contextul alegerilor noului președinte și va stabili data scrutinului. Documentul a intrat în vigoare odată cu semnarea acestuia.

Despre pregătirea unui document privind transferul puterii prezidențiale în cazul unei situații neprevăzute, Lukașenko a anunțat peste câteva zile după ce FSB-ul rusesc și KGB-ul belarus au declarat că s-a reușit dejucarea unui atentat asupra sa. Atunci, președintele belarus a subliniat că decretul privind transferul de urgență a puterii este doar o măsură de precauție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri fără Maia Sandu. Pe cine ar vota moldovenii la următorul scrutin prezidențial: sondaj

În rândul cetățenilor din Republica Moldova se înregistrează un nivel ridicat de incertitudine privind opțiunile de vot pentru viitoarele alegeri prezidențiale, la care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida. Asta arată datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat pe 27 mai.

Pe cine ar vota cetățenii la prezidențiale?

Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți nu au în prezent un favorit clar. Un sfert dintre participanți (25,5%) au declarat că nu știu pentru cine ar vota, 14,4% au spus că nu ar susține niciunul dintre candidații propuși, iar 5% au refuzat să răspundă.

Dintre politicienii menționați, fostul președinte Igor Dodon se află pe primul loc în preferințele respondenților, cu 8,3%. El este urmat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu 6,7%, și de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 6,5%. Fostul prim-ministru Dorin Recean este preferat de 5% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, cu 4%, și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cu 3,8%.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Ce partide preferă moldovenii?

Sondajul mai arată și preferințele politice în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se află pe primul loc, cu 30,7% din totalul respondenților. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 12,2%, urmat de Partidul „Democrația Acasă”, cu 5,9%. Celelalte formațiuni ar obține sub 5%, sub pragul electoral de intrare în Parlament.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de ±3,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: