Alexandr Lukașenko susține că Minskul a făcut și continuă să facă „totul pentru ca acest război să nu existe”. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Associated Press.
Liderul belarus le-a spus jurnaliștilor că nu a crezut că „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina va dura așa de mult timp.
„Însă nu sunt suficient de implicat în această problemă ca să spun dacă se desfășoară conform planului, cum spun rușii sau așa cum simt eu. Vreau să subliniez încă o dată: eu simt că această operațiune s-a întins prea mult”, a spus Lukașenko.
Potrivit acestuia, Belarusul „categoric” nu tolerează niciun fel de război.
„Am făcut și continuăm să facem totul ca acest război să nu existe”, a declarat acesta (citează serviciul de presă al Președinției din Belarus).
Lukașenko a mai spus că anume datorită lui au început negocierile dintre Ucraina și Rusia.
Amintim că, pe 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina. Pentru invazie a fost utilizat inclusiv teritoriul Belarusului, notează portalul belarus Zerkalo.io. Asta cu toate că, anterior, Alexandr Lukașenko a declarat că niciodată nu va permite ca Ucraina să fie atacată din Belarus.
Pe 1 martie, Alexandr Lukașenko a demonstrat Consiliului de Securitate de la Minsk harta Belarusului, Ucrainei și Rusiei. Pe aceasta apar anumite săgeți de culoare roșie. Unul dintre teritoriile indicate este regiunea transnistreană a Republicii Moldova. După ce imaginile au apărut pe internet, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a solicitat explicații de la ambasadorul Belarusului în țara noastră. Acesta a răspuns că s-ar fi produs o greșeală.
Pe 25 ianuarie, la Comrat a avut loc un miting anti-guvernamental intitulat „În apărarea Găgăuziei”. La manifestație, care a început și s-a încheiat cu rugăciuni, au fost adresate mesaje către președintele SUA, Donald Trump, și către liderii mondial, iar la final s-a adoptat o rezoluție. În aceasta s-a cerut eliberarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”, precum și desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat.
Printre mesajele de pe pancartele manifestanților au fost: „Bașcanul – vocea Găgăuziei”, „Libertate bașcanului! Evghenia, poporul se roagă pentru tine, ca să te întorci acasă!”, „Găgăuzia ortodoxă – pilonul Moldovei tradiționale”, „Cerem de la PAS să respecte legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, „Găgăuzia împotriva românizării”, „Președintelui Donald Trump și liderilor mondiali – opriți încălcarea suveranității Moldovei”.
„Vă cer tuturor: treziți-vă, dacă nu ne vom trezi, așa și vom adormi și dormind vom intra parcă în Europa, dar în România”, a declarat la manifestație consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah.
La protest au luat cuvânt mai mulți vorbitori. Unul dintre ei a afirmat că „împotriva Găgăuziei se desfășoară o politică de presiune, al cărei scop este să slăbească autonomia și să transforme instituțiile acesteia în formale”.
La final, participanții au adoptat o rezoluție. Potrivit Gagauznews, manifestanții au solicitat eliberarea imediată a Evgheniei Guțul; și-au exprimat „susținerea față de activitatea Comitetului Executiv și a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru organizarea alegerilor deputaților APG în conformitate cu Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei””; au cerut „desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat”; au făcut apel la publicul din Găgăuzia „să se solidarizeze în jurul Comitetului Executiv și al corpului de deputați”; au cerut „încetarea procedurii de retragere a Republicii Moldova din CSI”; și-au confirmat „loialitatea Găgăuziei față de voința exprimată a poporului găgăuz, exprimată la referendumul din 2 februarie 2014, privind dreptul la autodeterminare externă în cazul pierderii de către Republica Moldova a statutului de stat independent”.
GagauznewsGagauznewsGagauznews
Amintim că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.
Între timp, în Găgăuzia se înregistrează un blocaj electoral. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. Pe 21 ianuarie 2026, când urma să înceapă înaintarea candidaților pentru alegerile programate pentru data de 22 martie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat suspendarea procedurii. Decizia a venit după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat hotărârile privind constituirea organului electoral, în urma unei contestații depuse de Cancelaria de Stat. În Codul electoral al R. Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă. NewsMaker a explicat într-o analiză separată blocajele apărute în procesul de organizare a alegerilor din Găgăuzia, influența exercitată de Ilan Șor și posibilele soluții pentru deblocarea situației.
Comentând blocajul din Găgăuzia, pe 22 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile Republicii Moldova își doresc ca locuitorii regiunii „în mod liber, fără bani murdari și fără influență din afară, să-și aleagă oameni onești în funcție”. „În momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună, și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuza”, a mai spus președinta.
