noi.md

MAE explică: când va ieși oficial Moldova din CSI

Republica Moldova va înceta să mai fie membru al Comunității Statelor Independente (CSI) la un an după ce organizația va fi informată oficial despre retragere. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Tatiana Barac, a explicat pentru NM că, potrivit procedurii de părăsire a organizației, care a fost inițiată deja, Parlamentul trebuie să adopte legea privind denunțarea documentelor care conferă Republicii Moldova calitate de membru, iar ulterior MAE va transmite către CSI notificarea privind retragerea.

Conform sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe a inițiat procedura de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente din 8 decembrie 1991, a Protocolului adițional la Acordul de constituire din 21 decembrie 1991, precum și a Statutului Comunității Statelor Independente din 22 ianuarie 1993.

După adoptarea de către Parlament a legii privind denunțarea acestor documente, Ministerul Afacerilor Externe va transmite notificarea oficială de denunțare a acordurilor menționate și, respectiv, de retragere din Comunitatea Statelor Independente. Retragerea va produce efecte la expirarea termenului de 12 luni de la data transmiterii notei de notificare de către Ministerul Afacerilor Externe”, a precizat Tatiana Barac.

Amintim că ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a anunțat pe 19 ianuarie că Republica Moldova se va retragere din CSI. El a precizat că Guvernul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază, iar documentele vor fi transmise Parlamentului pentru decizia finală până la mijlocul lunii februarie.

La scurt timp, secretarul general al Comunității Statelor Independente, Serghei Lebedev, a declarat că Republica Moldova rămâne membru al CSI, deși și-a redus la „minimum” participarea la lucrările organizației. Potrivit lui, actualmente, țara nu a ieșit din majoritatea acordurilor încheiate pe platforma CSI, ceea ce presupune că își recunoaște obligațiile asumate prin acestea.

În ultimii ani, Republica Moldova nu mai participă la reuniunile Comunității Statelor Independente, a demarat un proces de denunțare a acordurilor încheiate pe platforma CSI, iar în februarie 2024 a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a CSI. Aceste lucruri au loc în contextul invaziei Federației Ruse – membru fondator al CSI – asupra Ucrainei, pe care Republica Moldova o condamnă ferm, precum și a opțiunii țării pentru integrarea europeană.

Potrivit lui Mihai Popșoi, Republica Moldova a semnat în total circa 283 de acorduri pe platforma Comunității Statelor Independente, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în proces de denunțare. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: