eho.md

Mai multe secții de votare în diaspora. Curtea de Apel a admis parțial contestațiile concurenților electorali

După mai mult de o săptămână de examinări în instanță, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC). Astfel, CEC urmează să revadă decizia privind constituirea a doar 146 secții de votare pentru scrutinul din 11 iulie, numărul stabilit anterior. Hotărârea a fost pronunțată de magistrații Curții de Apel Chișinău Ion Muruianu, Anatol Minciuna și Veronica Negru, în dimineața de 17 iunie. 

„Se anulează în parte actul normativ, anexa la p. 1 din hotărârea CEC din 5 iunie 2021, cu privire la secțiile de votare din străinătate cu privire la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, se arată în hotărârea judecătorilor.

Igor Pohilă, candidat pe lista Blocului electoral „Renato Usatîi” la funcția de deputat, a precizat că, în urma deciziei Curții de Apel, CEC va fi obligat să dispună constituirea unui număr mai mare de 146 de secții de votare, așa cum a prevăzut anterior.

Hotărârea este cu drept de atac la Curtea Supremă de Justiție în termen de o zi.

Decizia CEC privind numărul secțiilor de votare care urmează să fie deschise în afara țării pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a fost contestată în instanță de către blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR, PUN,  PACE și „Democrația Acasă”.

Alexandra Batanova/NewsMaker
Alexandra Batanova/NewsMaker

***

În cadrul ședinței din 5 iunie, membrii CEC au decis dechiderea a 139 de secții de votare în afara țării pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie – același ca și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, iar Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Ulterior, după câteva zile de proteste, membrii CEC au modificat decizia din 5 iunie și au hotărât constituirea unui număr de 146 secții de votare.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: