Андрей Мардарь / NewsMaker

A doua zi de proteste la CEC. Manifestanții cer deschiderea a 198 de secții de votare în diaspora (LIVE NM)

Pentru a doua zi consecutiv, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) se protestează. Manifestanții, printre care și concurenți electorali, solicită un număr mai mare de secții de votare în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie. La ora 15:00 este planificată ședința CEC, în cadrul căreia ar putea fi revăzută hotărârea privind constituirea unui număr de 139 de secții de votare în diaspora. Protestarii cer deschiderea a 198 de secții de votare în străinătate.

Manifestanții sunt nemulțumiți că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea unui număr de 139 de secții de votare în afara țării, pentru alegerile parlamentare anticipate, același număr ca la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie. Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Protestatarii au venit în fața CEC cu jumătate de oră înainte de ședința membrilor comisiei. În ajun, președintele CEC Dorin Cimil a declarat, într-o emisiune televizată, că decizia din 5 iunie ar putea fi modificată.

Un protest față de decizia CEC din 5 iunie a avut loc și în ajun, pe 7 iunie. La manifestație au participat susținători, dar și membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat (PLDM), Platformei Demnitate și Adevăr (DA),  Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Partidului „Democrația Acasă” (DA), Partidului Unității Naționale (PUN) și Partidului „Puterea Oamenilor”.

De asemenea, la demonstrație au fost văzuți omul de afaceri Veaceslav Platon, pe care mulțimea l-a huiduit, și ex-deputatul român Cristian Rizea, care urma să candideze la funcția de deputat pe lista Partidului „NOI”, însă pe ultima sută de metri nu a fost inclus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: