Imagine simbol

Mai puține condamnări, dar pedepse mai dure pentru minori. Ce arată datele statistice pentru 2026

Numărul sentințelor de condamnare pronunțate în privința minorilor a scăzut ușor în Republica Moldova, însă instanțele aplică mai frecvent pedepse cu închisoarea. Dacă anul trecut puțin peste o treime dintre minorii condamnați au ajuns după gratii, în 2026 ponderea acestora a crescut la aproape jumătate. NewsMaker a analizat cele mai recente date din statistica judiciară.

Potrivit datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în prima jumătate a anului 2026, instanțele de fond au pronunțat 164 de sentințe de condamnare în privința minorilor din Republica Moldova, față de 170 în aceeași perioadă a anului trecut.

Deși numărul sentințelor a scăzut, pedepsele aplicate minorilor au devenit mai severe. Dacă în prima jumătate a anului trecut 38% dintre adolescenții condamnați au primit pedepse cu închisoarea cu executare, în aceeași perioadă din 2026 ponderea a crescut la 48%. Totodată, judecătorii au recurs mai rar la pedepse alternative: munca neremunerată a fost aplicată în 17 cazuri, față de 25 anul trecut, iar condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei – în 47 de cazuri, față de 56.

La fel ca în cazul adulților, infracțiunile în rândul minorilor sunt comise mult mai frecvent de băieți. Din cele 164 de sentințe de condamnare pronunțate în prima jumătate a anului, doar 13 au vizat fete.

Mai mult de o treime dintre sentințele de condamnare (59) au fost pronunțate pentru huliganism. Pe locul al doilea se află furturile, cu 41 de cazuri. Alți șapte minori au fost condamnați pentru tâlhărie, șase – pentru jaf, iar cinci – pentru furturi din buzunare. În alte opt cazuri, minorii au fost condamnați pentru circulația ilegală a drogurilor, substanțelor etnobotanice sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare, inclusiv pentru păstrarea, transportarea sau producerea acestora în vederea comercializării. De menționat că patru dintre cele 13 fete condamnate au primit sentințe pentru astfel de infracțiuni.

În prima jumătate a anului, instanțele au pronunțat sentințe și pentru infracțiuni mai grave. Doi minori au fost condamnați pentru răpire, alți doi – pentru vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, unul – pentru vătămare gravă, iar un alt minor – pentru omor. Totodată, în 14 cazuri, adolescenții au fost condamnați pentru infracțiuni cu caracter sexual, inclusiv viol.

În general, în Republica Moldova se menține tendința de scădere treptată a numărului de infracțiuni comise de minori și a sentințelor pronunțate în privința acestora. Astfel, în 2025, instanțele au pronunțat 333 de sentințe de condamnare în privința minorilor, față de 344 în 2024. În 2023 au fost înregistrate 307 astfel de sentințe, în 2022 – 338, iar în 2021 – 491.

NM a scris anterior despre cauzele infracționalității juvenile în Republica Moldova. Atunci, consultanta juridică a Asociației Promo-LEX, Diana Mazniuc, a identificat mai mulți factori-cheie care influențează comportamentul adolescenților. Mai multe despre acest subiect puteți citi – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: