Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a decorat un regizor român cu „Ordinul de Onoare”

Președinta Maia Sandu i-a oferit „Ordinul de Onoare” regizorului român Cristian Mungiu. Distincția i-a fost înmânată la Cahul, acolo unde Cristian Mungiu a vorbit despre cartea sa. Lucrarea este despre bunica regizorului. Aceasta s-a născut la Cahul, după care s-a refugiat la Iași. 

Mungiu a fost decorat „în semn de înaltă apreciere a activității de creație, pentru merite deosebite în dezvoltarea și promovarea artei cinematografice și în afirmarea cinematografiei românești pe plan internațional, precum și pentru contribuție substanțială la consolidarea dialogului cultural dintre Republica Moldova și România”. Decretul prezidențial a fost semnat pe 14 martie 2024.

Maia Sandu i-a înmânat ordinul lui Cristian Mungiu la Cahul, acolo unde potrivit președintei s-a născut bunica regizorului.

Unele cărți vin direct spre suflet, îți rămân în minte și te fac să petreci timp gândindu-te la eroii lor, la tăvălugul istoriei care vine peste destine umane făcându-le praf sau schimbându-le radical traiectoriile existențiale. „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană”, a reputatului regizor Cristian Mungiu este exact una dintre acele cărți. Cu o scrupulozitate și o atenție pentru detaliu, dar și cu o imensă dragoste de nepot, Cristian Mungiu descrie drama vieții bunicii sale născută în 1916 la Cahul și apoi, refugiată din calea războiului la Iași. Am fost impresionată să ascult această istorie și pe viu, la Cahul, unde Cristian Mungiu, prin carte, și-a adus bunica la locul unde s-a născut”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

Cu sentimentul că am săvârșit un act de dreptate, i-am înmânat regizorului, scenaristului și scriitorului Cristian Mungiu „Ordinul de Onoare”. Pentru faptul că, prin carte sau film, pune istoria recentă a neamului nostru pe scena întregii lumi. Pentru curajul de a alege teme care nu plac, care dor, care tulbură, dar care se cer asumate și metabolizate. Pentru atenția cu care se îndreaptă spre cineaștii noștri și sprijinul său necondiționat. Cristian Mungiu a declarat că a venit de data aceasta la Cahul și „în prospecție”, privind orașul cu ochi de regizor. Așteptăm cu nerăbdare următorul său film!”, a conchis președinta.

Cristian Mungiu este regizor, producător, scenarist și scriitor.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: