Tudor Mardei | NewsMaker

Alexandru Munteanu demisionează din funcția de prim-ministru al R. Moldova, după doar opt luni de mandat⚡️⚡️⚡️

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia din funcție. Decizia a fost făcută publică pe 3 iulie, după o întrevedere pe care premierul ar fi avut-o cu președinta Maia Sandu, susțin sursele NewsMaker. Demisia vine la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a provocat un val de demisii în instituțiile statului.

„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a scris Alexandru Munteanu pe rețele.

Acesta a anunțat că va continua să își „servească țara” „din orice poziție se va afla, indiferent de locul în care va trăi sau de responsabilitățile pe care le va avea”.

Amintim, Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.

Ce urmează după demisia lui Alexandru Munteanu

Demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. Potrivit Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale, nu este necesar ca fiecare ministru să își depună separat demisia.

Dacă premierul își anunță public demisia, aceasta produce efecte din momentul anunțului. Curtea Constituțională a stabilit că demisia prim-ministrului „antrenează de drept demisia Guvernului”, fără a fi necesare alte formalități.

Ulterior, Parlamentul poate adopta o hotărâre prin care ia act de demisia premierului și a Guvernului. Această hotărâre are un caracter constatator și nu condiționează intrarea în vigoare a demisiei.

După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

După consultarea fracțiunilor parlamentare, președinta Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să prezinte Parlamentului programul de guvernare și lista noului Cabinet.

Noul Guvern este învestit prin votul de încredere al Parlamentului și își începe oficial mandatul după depunerea jurământului.

Curtea Constituțională a stabilit că noul Guvern trebuie învestit în termen de cel mult trei luni de la data la care demisia premierului a fost comunicată. Dacă acest termen nu este respectat și sunt întrunite condițiile constituționale, poate fi declanșată procedura de dizolvare a Parlamentului.

***

Reamintim, întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal după ce o investigație a Ziarului de Gardă, publicată pe 18 iunie, a arătat că fostul director al instituției, Dumitru Vangheli, ar fi inclus în CV informații false despre studiile și experiența sa profesională. Potrivit investigației, acesta a susținut că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat timp de doi ani ca pilot la Air Canada, informații care nu ar corespunde realității.

În urma investigației, Agenția Proprietății Publice a anunțat demiterea lui Dumitru Vangheli, începând cu 22 iunie. APP a invocat „pierderea încrederii fondatorului în persoana administratorului”. Interimatul funcției este asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct al Autorității Aeronautice Civile.

Scandalul a continuat și în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația sa lunară a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Taburceanu și-a anunțat recent demisia și a dat asigurări că va returna bonururile și adaosurile la salariu de care a beneficiat.

Pe 29 iunie, în urma scandalului, deputatul PAS Radu Marian, care l-a propus pe Vangheli la funcția de director al MoldATSA, și-a anunțat demisia de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Câteva ore mai târziu, a demisionat și directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a anunțat „o curățenie generală” în instituțiile statului, în contextul scandalului de la MoldATSA. Șefa statului a declarat că neregulile de la întreprinderea de stat și alte cazuri similare sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează și a anunțat, în acest context, un șir de măsuri, printre care revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie, introducerea obligativității avizelor SIS și CNA pentru aceste numiri, reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reglementarea remunerației membrilor acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: