Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general (DOC)

Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general al Republicii Moldova. Decretul a fost semnat pe 30 aprilie 2026.

Potrivit instituției prezidențiale, Alexandru Machidon va exercita, începând cu 30 aprilie 2026, funcția de procuror general cu drepturi depline.

Noul procuror general urmează să depună jurământul de învestire tot astăzi, 30 aprilie.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai 2025, a devenit vacantă funcția de șef al Procuraturii Generale. Concursul a fost câștigat de Alexandru Machidon, care a fost numit procuror general interimar prin decret prezidențial. Potrivit legislației, Machidon își putea exercita mandatul deplin de procuror general doar după promovarea evaluării externe.

Machidon a fost audiat de Comisia Vetting pe 10 decembrie 2025. Membrii Comisiei și-au exprimat îngrijorarea față de achiziția, în 2018, a unui apartament de 65 m², cumpărat de Machidon cu suma de 34.000 de euro, aproximativ 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței. Machidon a explicat că prețul redus se datora problemelor tehnice ale blocului, amplasării într-o zonă dezavantajoasă și necesității urgente de vânzare. Comisia a declarat că, în urma audierii, au fost identificate aspecte care necesitau clarificări suplimentare, motiv pentru care a fost decisă o nouă audiere.

A doua audiere a avut loc pe 13 ianuarie, cu ușile închise. Urmare a audierii, Comisia de Evaluare a Procurorilor declara că Completul A urmează să elaboreze un raport de evaluare care va include faptele relevante, motivele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Comisia preciza că raportul se aprobă cu votul unanim al membrilor Completului.

Pe 16 martie, Comisia de Evaluare a Procurorilor a anunțat că completul instituției nu a votat în unanimitate proiectul de raport în cazul procurorului general interimar. Astfel, se menționa că raportul va fi examinat și aprobat de Comisia de evaluare.

Pe 25 martie, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că Alexandru Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat unanim pentru promovarea evaluării externe. Pe 16 aprilie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul Comisiei Vetting care a constatat că Alexandru Machidon a promovat cu succes evaluarea eticii profesionale și integrității. Comisia a identificat câteva neconcordanțe, însă acestea au fost considerate necritice. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: