Procurorul general interimar a trecut Vettingul. Raportul, aprobat de CSP

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat, în cadrul ședinței din 16 aprilie, raportul Comisiei Vetting care constată că procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a promovat cu succes evaluarea eticii profesionale și integrității. Comisia a identificat câteva neconcordanțe, însă acestea au fost considerate necritice.

În urma verificării detaliate a averii și veniturilor procurorului, inițiată încă din mai 2024, Comisia a identificat trei aspecte problematice care au necesitat clarificări suplimentare. În primul rând, în declarațiile anuale pentru perioada 2016–2018, procurorul nu a inclus o parte din economiile sale. El a explicat această omisiune prin modificările frecvente ale cadrului normativ din acea vreme și prin lipsa unei practici unitare de declarare. Având în vedere că au trecut mai bine de cinci ani de la aceste abateri, Comisia nu le-a mai analizat pe fond, limitându-se la a constata prescrierea lor.

De asemenea, în declarațiile pentru anii 2017–2018, procurorul a indicat că a primit o moștenire de 55 000 de euro în numerar, bani folosiți pentru cumpărarea unui apartament. Comisia nu a identificat documente oficiale care să confirme această sumă. Analizând veniturile părinților — activitatea tatălui peste hotare din 2002, salariul mamei (profesoară) și veniturile din afacerea de familie — Comisia a realizat propriile estimări. Potrivit experților, tatăl ar fi putut economisi aproximativ 66 000 de dolari, iar partea care i-ar fi revenit în mod realist procurorului ar fi fost de circa 34 900 de euro, nu 55 000 de euro.

A treia observație vizează o posibilă subevaluare a apartamentului cumpărat de procuror în 2018 pentru 34 000 de euro. După ce a solicitat informații de la agenții imobiliare, Comisia a primit date contradictorii: o agenție a estimat că o locuință similară, renovată, ar costa în jur de 45 000 de euro, în timp ce alta a oferit valori mai apropiate de prețul declarat. În aceste condiții, Comisia a precizat că nu poate stabili cu certitudine valoarea reală de piață a apartamentului la momentul achiziției, din lipsa unor date concludente. Totuși, experții au considerat explicațiile procurorului plauzibile, subliniind că acesta dispunea de resurse financiare suficiente pentru a face achiziția. Chiar dacă ar fi existat o subevaluare, aceasta nu este suficient de gravă pentru a duce la nepromovarea evaluării de integritate.

Astfel, Comisia Vetting a stabilit că neconcordanțele nu sunt de natură critică și a recomandat recunoașterea lui Alexandru Machidon ca fiind promovat în evaluarea eticii profesionale și a integrității.

Amintim că Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon procuror general interimar pe 28 mai 2025, după ce Ion Munteanu a părăsit postul în urma numirii sale în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform legii, Machidon va putea exercita pe deplin funcția de procuror general doar după promovarea evaluării Comisiei Vetting. În cazul unui aviz favorabil, președintele va semna decretul de numire.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ion Creangă, fostul funcționar din Parlament acuzat de trădare de patrie, cere recuzarea judecătorului care-i examinează dosarul

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

***

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari. PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024.

În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Începând cu 12 august 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: