Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu: Cea mai mare parte a propagandei și a dezinformării se face, totuși, în limba rusă

Cea mai mare parte a propagandei și a dezinformării din Republica Moldova se face în limba rusă, în special prin intermediul oamenilor care nu cunosc limba română. Declarația a fost făcută de către președinta țării Maia Sandu, într-un interviu pentru RFI România.

„Cea mai mare parte a propagandei și a dezinformării se face, totuși, în limba rusă. În Republica Moldova avem mulți cetățeni care cunosc limba rusă. Pe această cale se întâmplă lucrurile. Spre exemplu, dacă vorbim despre autonomia găgăuză. Acolo foarte puțini oameni vorbesc limba română. Ei nu au, în general, posibilitatea să se informeze din sursele țării lor, din sursele Republicii Moldova. Atunci, ei sunt expuși doar la această informație care vine din Federația Rusă și nu cunosc alte realități, nu au alte izvoare”, a declarat șefa statului.

În același timp, Maia Sandu a menționat că propaganda rusă merge dincolo de cea pe care o transmite de la Moscova în limba rusă: „Au investit și în propagandă în limba română. Noi încercăm să luptăm. Am modificat cadrul legal pentru a pune anumite obstacole în calea propagandei și dezinformării. Încercăm să consolidăm capacitățile instituțiilor care trebuie să prevină și să combată dezinformarea. Dar e nevoie de un efort comun al Chișinăului și al Bucureștiului pentru că noi de unii singuri nu ne descurcăm. Așa cum lucrăm pe mai multe dimensiuni împreună, așa și aici trebuie să lucrăm împreună”.

Întrebată ce părere are despre un cadru pentru a răspunde dezinformării între România și Republica Moldova, Sandu a răspuns că situația este diferită față de acel cadru cu privire la statele care cooperează sau nu cooperează în domeniul recuperării banilor.

„E un pic diferit pentru că acolo noi vrem să îi aducem laolaltă și pe care care cooperează și pe cei care nu cooperează. Aici e vorba despre București și Chișinău, unde există această determinare clară din ambele părți ca să combatem propaganda. Cred că trebuie să ne gândim doar la modalități concrete. Așa cum lucrăm în alte domenii, să putem să lucrăm împreună și aici. Noi, de unii singuri, nu o să ne descurcăm. România ne va permite să devenim mai puternici. Un efort consolidat va fi mult mai eficient decât un efort mai mic la Chișinău”, a completat președinta țării.

Maia Sandu a mai spus că, dacă ajutorul României ar fi oprit, așa cum a cerut un lider al unui partid parlamentar de la București, atunci Republica Moldova ar înceta să mai fie parte a lumii libere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: