Să ne imaginăm situații obișnuite: o persoană adresează unui oficial o întrebare incomodă, un jurnalist publică un articol critic, iar un utilizator de rețele sociale postează o opinie cu care majoritatea nu este de acord. Toate aceste situații au în comun un drept fundamental: libertatea de exprimare.
Acest drept este necesar nu doar pentru jurnaliști, avocați sau politicieni. Ne privește pe fiecare dintre noi. Datorită libertății de exprimare, putem discuta probleme, putem critica deciziile autorităților, ne putem apăra interesele și putem căuta soluții importante pentru societate. Fără un schimb deschis de opinii, este imposibil să ne imaginăm un stat democratic modern. Cu toate acestea, libertatea de exprimare nu este doar oportunitatea de a vorbi, ci și responsabilitatea pentru propriile cuvinte.
Însă atunci când drepturile noastre sunt încălcate, avocații sunt printre primii care ajută. Pe 26 octombrie 2026, echipa Ambasadei Drepturilor Omului, împreună cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Centrul de Instruire a Avocaților, a organizat un seminar pe tema libertății de exprimare și a mass-media, precum și a infracțiunilor motivate de ură. Seminarul, desfășurat într-un format mixt (offline și online), a reunit peste 50 de avocați și avocați stagiari din cadrul barourilor din Chișinău, Bălți și Comrat, alături de experții care elaborează Ghidul privind drepturile omului pentru Moldova.
”Libertatea de exprimare conferă avocaților posibilitatea legitimă de a semnala public problemele sistemice din sistemul de drept, precum întârzierile procesuale, lipsa de independență sau aplicarea neunitară a legii. Această exprimare critică are o funcție socială esențială, deoarece contribuie la transparența actului de justiție și la îmbunătățirea cadrului normativ. În același timp, avocații asigură asistență juridică cetățenilor și reprezentanților mass-media în procesele de defăimare, protejându-le dreptul de a exprima opinii de interes public. Prin apărarea jurnaliștilor și a cetățenilor activi, avocatul devine garantul dezbaterii libere și al pluralismului democratic. Exercitarea acestei libertăți impune însă respectarea strictă a normelor deontologice, în special a obligației de probitate, demnitate și respect față de instanțe. Astfel, libertatea de exprimare a avocatului trebuie să se manifeste ca un echilibru între dreptul la critică constructivă și responsabilitatea profesională față de justiție și societate”, – a remarcat Zinaida Lupascu, avocat, președintele Comisiei de Etica si Disciplina a Uniunii Avocaților din Republica Moldova.
De ce este importantă libertatea de exprimare
Într-o societate democratică, cetățenii trebuie să poată discuta liber despre acțiunile autorităților publice, deciziile instanțelor, problemele sociale și activitățile personalităților publice. Critica la adresa autorităților nu constituie, în sine, o încălcare a legii. Dimpotrivă, ea ajută la identificarea deficiențelor în funcționarea instituțiilor statului și la promovarea schimbării.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în repetate rânduri că libertatea de exprimare cuprinde mai mult decât simple idei primite favorabil sau considerate acceptabile. De asemenea, protejează declarațiile care pot șoca, irita sau deranja statul sau o anumită parte a societății. Aici se manifestă adevărata valoare a libertății de exprimare: este necesar să se protejeze nu doar opiniile convenabile, ci și pe cele incomode.
În același timp, acest drept nu este nelimitat. Libertatea de exprimare nu poate fi folosită pentru a justifica amenințări, îndemnuri la violență sau incitare la ură împotriva unor persoane sau grupuri sociale. Prin urmare, cea mai importantă sarcină a legii este de a găsi un echilibru just între libertatea de exprimare și protejarea demnității, reputației, siguranței și drepturilor celorlalți.
Unde este linia a ceea ce este acceptabil
Întrebarea restrângerilor permise asupra libertății de exprimare nu este întotdeauna ușor de răspuns. Critica dură poate fi o exprimare legitimă a opiniei, dar poate deveni și o amenințare sau o umilință. Declarațiile emoționale pot fi opinii protejate, dar diseminarea informațiilor neverificate ca fapt stabilit poate provoca daune reale. Cu toate acestea, autoritățile nu pot restricționa libertatea de exprimare doar pentru că nu este pe placul unui oficial, critică guvernul sau provoacă controverse publice.
În practică, este deosebit de important să se facă distincția între fapt și opinie (judecată de valoare), critică și insultă, precum și între o poziție controversată și un îndemn la violență. Aceste distincții sunt importante nu doar pentru instanțe și avocați, ci și pentru jurnaliști și toți utilizatorii rețelelor de socializare.
Rolul mass-media libere
Mass-media independentă are un rol special într-o societate democratică. Aceasta informează cetățenii, facilitează dezbaterea publică și ajută publicul să controleze acțiunile organismelor guvernamentale.
Însă libertatea presei presupune nu doar drepturi, ci și responsabilitate. Instituțiile media trebuie să asigure acuratețea informației difuzate, să verifice sursele și să distingă clar știrile de opinii. În același timp, eroarea jurnalistică și răspândirea deliberată a urii sau incitarea la violență sunt fenomene diferite care necesită aprecieri juridice diferite.
Aceste probleme devin deosebit de complexe în mediul digital, unde o singură publicație poate ajunge la mii de oameni într-un timp scurt. Pe rețelele de socializare, granițele dintre opinia personală, jurnalism și comunicarea publică devin mai puțin clare. Prin urmare, înțelegerea regulilor libertății de exprimare este esențială nu doar pentru instituțiile media profesionale, ci pentru fiecare utilizator de internet.
De ce este important acest subiect pentru Moldova
Participanții la seminar au discutat elementele cheie ale dreptului la libertatea de exprimare, practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva Republicii Moldova și deciziile Curții Constituționale a Republicii Moldova. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor practice: când statul are dreptul de a restrânge libertatea de exprimare, cum se evaluează proporționalitatea unei astfel de restrângeri și cum se protejează dreptul unui individ la libertatea de exprimare.
Pentru Moldova, acest subiect nu are doar o importanță teoretică. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului are o jurisprudență vastă privind articolul 10 din Convenția Europeană privind Republica Moldova. Acest lucru demonstrează că în țara noastră există probleme atât cu libertatea de exprimare, cât și cu restrângerile permise ale acestui drept. Prin urmare, este important să informăm toate segmentele societății, și în special profesioniștii, despre cum să își exercite corect acest drept, pentru a nu încălca drepturile altora”, a remarcat Natalia Turcan, avocat, expert în drepturile omului și membru al Comitetului Executiv Internațional al Ambasadei Drepturilor Omului.
„În opinia mea, problemele actuale legate de libertatea de exprimare în Moldova se manifestă nu atât prin interdicții directe, cât prin decizii administrative discutabile care îngustează spațiul pentru jurnalism, schimb cultural și dezbatere publică. De exemplu, din 2006, autoritățile au restricționat din ce în ce mai mult difuzarea în limbile minorităților. Închiderea canalelor de televiziune și a posturilor de radio în 2023-2024 de către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională, fără o evaluare completă a activităților lor editoriale sau o revizuire judiciară, continuă să ridice semne de întrebare. În acest an, semne de întrebare legate de cenzură au fost ridicate de decizia Ministerului Culturii de a pre-aproba, în esență, spectacolele artiștilor din țările CSI. Aplicarea necorespunzătoare a Convenției Europene privind Televiziunea Transfrontalieră necesită o atenție specială: autoritățile o folosesc nu pentru a extinde difuzarea, ci mai degrabă pentru a o restricționa, ceea ce a dus efectiv la interzicerea retransmiterii programelor de televiziune și radio din majoritatea țărilor lumii – Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a criticat Moldova pentru acest lucru încă din 2022. Toate aceste probleme ridică semne de întrebare serioase cu privire la libertatea de exprimare, discriminare și necesitatea și proporționalitatea acestor decizii.” „Într-o societate democratică, orice restrângere a libertății de exprimare trebuie să fie justificată, transparentă și supusă unui control eficient, iar autoritățile trebuie să asigure pluralismul mass-media și să promoveze accesul egal la informație”, a remarcat Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, jurist și expert în drepturile omului.
Libertatea de exprimare nu este un privilegiu rezervat celor care vorbesc mai tare decât alții. Este o garanție că toată lumea poate participa la viața publică, poate pune întrebări și poate cere explicații. Dar această libertate trebuie exercitată în mod responsabil: respectați demnitatea celorlalți, verificați informațiile și amintiți-vă că dezbaterea democratică nu se bazează pe tăcere, ci pe capacitatea de a discuta fără frică sau violență.
„Noile tematici ale Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova, pe care le-am discutat astăzi în detaliu cu avocații, sunt disponibile pe platforma online a Ghidului în limbile română, rusă și engleză, pentru studiu independent al drepturilor omului atât de către diverse grupuri profesionale, cât și de către publicul larg. Citiți pe platformă tema „Libertatea de exprimare și mass-media” și tema „Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură”, – a menționat Iurie Levinte, jurist și expert al Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova.
Seminarul pentru avocații Republicii Moldova pe tema „Libertatea de exprimare și mass-media și infracțiunile motivate de ură: aspecte practice” a fost organizat în cadrul programului de dezvoltare a Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova. Ghidul privind drepturile omului pentru Moldova este elaborat de Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijin financiar din partea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia și a Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar. Partenerii Ghidului privind drepturile omului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
